Studiu: Deteriorarea nervilor din cornee, semn de COVID-19 lung?

Leziunile nervoase și acumularea de celule imune în cornee pot fi un semn de COVID-19 lung, un sindrom care apare la unele persoane după ce au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2, sugerează un studiu apărut în British Journal of Ophthalmology, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

COVID-19 lung se caracterizează printr-o serie de simptome potențial debilitante care se dezvoltă la cel puțin 10% dintre persoanele care și-au revenit după o infecție acută cu SARS-CoV-2. Persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni grave sunt cele mai susceptibile de a experimenta simptome persistente, dar chiar și tinerii sănătoși se pot simți rău săptămâni sau luni la rând după infecție, scrie doc.ro.

Printre simptomele frecvente care persistă în timp la persoanele cu COVID-19 lung se numără oboseala, dificultățile de respirație, ceața mentală, lipsa mirosului și a gustului, depresia, anxietatea, amețeala când stau în picioare, leziunile pulmonare, sindromul Guillain-Barré și altele.

Această diversitate de simptome sugerează că persistența bolii poate apărea parțial din cauza deteriorării celulelor nervoase din corp. Potrivit unui studiu apărut în iulie 2021 în British Journal of Ophthalmology, leziunile nervoase și acumularea de celule imune în cornee pot fi un semn de COVID-19 lung.

Mai exact, dovezile preliminare sugerează că simptomele de COVID-19 lung pot implica deteriorarea fibrelor nervoase mici - fire subțiri care se ramifică din celulele nervoase specifice din corp și transmit informații senzoriale despre durere, temperatură și mâncărime, printre alte senzații ale sistemului nervos central.

Celulele nervoase cu fibre mici ajută, de asemenea, la controlul funcțiilor corporale involuntare, cum ar fi ritmul cardiac și mișcările intestinului; prin urmare, deteriorarea acestor celule poate provoca o gamă largă de simptome.

Simptomele neurologice de COVID-19 lung, corelate cu leziuni nervoase în cornee

Folosind o tehnică numită microscopie confocală corneeană, oamenii de știință au realizat instantanee ale celulelor nervoase din cornee, stratul transparent al ochiului care acoperă pupila și irisul. Echipa a folosit procedura neinvazivă pentru a cuantifica numărul total de celule nervoase cu fibre mici din cornee, evaluând în același timp lungimea și gradul de ramificare a acestor fibre.

În activitatea lor anterioară, care implica alte afecțiuni, echipa a constatat că, atunci când se găsesc leziuni la nivelul nervilor cu fibre mici ale corneei, acest lucru indică adesea că există daune similare în altă parte a corpului.

Potrivit studiului de față, persoanele care dezvoltă simptome neurologice după o infecție cu SARS-CoV-2 prezintă o pierdere semnificativă a nervilor cu fibre mici în cornee, în comparație cu supraviețuitorii COVID-19 fără simptome neurologice persistente. Mai mult, gradul de afectare a fibrelor nervoase este corelat cu severitatea simptomelor participanților, ceea ce înseamnă că leziunile nervoase mai mari sunt asociate cu simptome mai pronunțate.

Acest mic studiu a inclus 40 de persoane care își reveniseră din infecția cu SARS-CoV-2 cu 1-6 luni înainte de evaluare; dintre acestea, 29 își reveniseră după COVID-19 cu cel puțin trei luni înainte. Pe lângă scanarea corneei, fiecare participant a răspuns la un sondaj care a inclus întrebări cu privire la orice simptome neurologice de COVID-19 lung ar fi avut.

De asemenea, cei înscriși în studiu au completat chestionare despre durerea neuropată, care poate include senzații de amorțeală, înțepături și arsuri în corp, precum și slăbiciune musculară. Un alt chestionar i-a ajutat pe cercetători să identifice localizarea și severitatea durerii musculare a participanților; de asemenea, a contribuit la semnalarea simptomelor suplimentare, cum ar fi oboseala și problemele intestinale.

Din totalul de 40 de participanți, 22 au prezentat simptome neurologice persistente (inclusiv dureri de cap, amețeli și amorțeli) la patru săptămâni după recuperarea lor după infecțiile inițiale cu COVID-19. De asemenea, 13 dintre cei 29 care se recuperaseră de cel puțin trei luni au raportat simptome neurologice în săptămâna 12 după infecție.

Autorii studiului afirmă că, la analiza graficelor, devine foarte clar că persoanele cu simptome neurologice au o reducere a nervilor cu fibre mici, în timp ce restul persoanelor, nu. Aceștia au evaluat, de asemenea, 30 de persoane sănătoase fără antecedente de boală COVID-19 pentru comparație. Ei au descoperit că, în comparație cu acești 30 de participanți, toți supraviețuitorii bolii COVID-19 aveau un număr mare de celule imune pe cornee, mai precis, celule dendritice, care ajută la informarea sistemului imunitar despre apariția invadatorilor străini.

Persoanele cu simptome neurologice persistente au arătat o creștere de aproximativ cinci ori a acestor celule dendritice, comparativ cu persoanele sănătoase din grupul de control, iar cele fără simptome neurologice au prezentat o creștere de două ori a celulelor respective.

Cercetătorii spun că există un proces imunitar aflat încă în desfășurare chiar și după eliminarea infecției inițiale cu SARS-CoV-2, deci este posibil să existe un declanșator imun care este activat și care are nevoie de timp pentru a se stabiliza. În acest timp, însă, răspunsul imunitar dăunează celulelor nervoase.

Savanții subliniază că acest studiu nu poate dovedi că un răspuns imun a cauzat leziunile nervoase observate, dar ideea se aliniază cu dovezile existente că majoritatea daunelor neurologice cauzate de COVID-19 sunt cauzate de inflamație, nu de virusul care infectează direct celulele nervoase.

Microscopia confocală corneeană ar putea detecta sindromul post-COVID-19

În lucrare, autorii mai sugerează că microscopia confocală corneeană ar putea fi utilizată ca instrument de diagnostic pentru a ajuta la identificarea persoanelor cu COVID-19 lung, în special a celor cu simptome neurologice, dar, în prezent, tehnica este utilizată în principal pentru cercetare și nu este disponibilă pe scară largă în mediile clinice.

Standardul de aur pentru evaluarea deteriorării nervilor cu fibre mici implică prelevarea unei mici biopsii a pielii de la picior și măsurarea terminațiilor nervoase din interior. Medicii pot depista simptomele leziunilor nervoase prin sondaje scrise și examene neurologice, dar în prezent necesită o biopsie a pielii pentru a confirma diagnosticul. Din acest motiv, concluzionează cercetătorii, ar fi util ca studiile viitoare ale pacienților cu COVID-19 lung să includă aceste biopsii cutanate, împreună cu chestionarele standard utilizate pentru depistarea neuropatiilor senzoriale cu fibre mici.

Oamenii de știință intenționează să urmărească pe mai departe acest grup de 40 de participanți, pentru a vedea cum li se schimbă în timp nervii corneei și simptomele de COVID-19 lung. În plus, ei intenționează să repete studiul în grupuri mai mari de pacienți pentru a valida rezultatele obținute. Există tratamente pentru neuropatiile postinfecțioase, rămâne de văzut dacă ar funcționa pentru pacienții cu COVID-19 lung cu neuropatie postinfecțioasă cu fibre mici și, dacă da, cum se pot aplica cel mai bine.