Studiu: Sănătatea orală precară crește riscul de cancer la ficat

Afecțiunile cavității bucale, în special parodontoza, au un impact negativ asupra sănătății generale. Un studiu recent arată că o igienă orală deficitară poate fi asociată cu apariția cancerului hepatic.

Sursă foto: Shutterstock

Bolile parodontale complică reglarea nivelului de zahăr din sânge la diabetici, iar riscul de boli cardiovasculare este mai mare în prezența afecțiunilor orale netratate. De vină sunt bacteriile din cavitatea bucală care proliferează și pot provoca inflamații. Într-un studiu¹ recent, cercetătorii de la Queen's University din Belfast au descoperit un risc mai puțin cunoscut asociat cu sănătatea orală deficitară, și anume acela al cancerului de ficat, scrie doc.ro.

Sănătatea orală șubredă, factor de risc pentru cancerul hepatic

Studiul, publicat în United European Gastroenterology Journal, arată că sănătatea orală precară este asociată cu creșterea cu 75% a riscului de carcinom hepatocelular, cea mai frecventă formă de cancer la ficat. La studiu au participat peste 469.000 de persoane din Marea Britanie. Cercetătorii au examinat legătura dintre problemele de sănătate orală și riscul multor tipuri de cancer gastrointestinal, inclusiv al ficatului, colonului, rectului și pancreasului.

Oamenii de știință nu au o explicație clară pentru care sănătatea orală precară poate fi mai asociată cu cancerul hepatic decât cu alte tipuri de cancer ale sistemului digestiv, dar sugerează că un rol l-ar putea avea prezența bacteriilor din cavitatea orală. Ficatul contribuie la eliminarea bacteriilor din organism, dar când acest organ este afectat de boli precum hepatita, ciroza sau cancerul, funcțiile sale sunt tulburate și bacteriile supraviețuiesc mai mult, provocând pagube organismului.

O altă teorie este aceea că persoanele cu probleme dentare semnificative, cum ar fi dinții lipsă, ar putea avea o dietă bazată pe alimente mai moi și potențial mai puțin hrănitoare, ceea ce influențează riscul de cancer la ficat. Studii anterioare au demonstrat că dinții lipsă influențează negativ aportul alimentar, mai ales la vârstnici. E posibil, de exemplu, ca aceștia să înghită bucăți mai mari de mâncare pe care nu le pot mesteca, ceea ce ar putea duce la leziuni ale mucoasei care, mai departe, ar putea provoca inflamație cronică favorabilă dezvoltării cancerului.

Totuși, aceste mecanisme ipotetice nu sunt specifice etiologiei cancerului de ficat, deci este nevoie de cercetări aprofundate pentru a clarifica aceste rezultate.

Cancerul de ficat este al șaselea ca mortalitate în rândul cancerelor în UE, provocând circa 60.000 de decese anual. În Europa, rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul hepatic este de numai 11%, în 9 din 10 cazuri diagnosticate fiind vorba de persoane cu vârste de peste 55 de ani. Specialiștii consideră că aproximativ jumătate dintre cazurile de cancer hepatic pot fi prevenite, factorii de risc fiind asociați adesea cu stilul de viață (fumatul, obezitatea și consumul exagerat de alcool).

Cum se poate păstra sănătatea orală

Pentru o sănătate orală bună este nevoie să se respecte anumite reguli în ceea ce privește nu doar curățarea adecvată a dinților și a cavității bucale, ci și alimentația și stilul de viață.

Dieta zilnică este foarte importantă pentru păstrarea sănătății orale. O alimentație care exclude zahărul sau în care acest ingredient este consumat rar și în cantități mici previne apariția cariilor dentare și a pierderii premature a dinților. De asemenea, consumul de fructe și legume are un rol protector pentru sănătatea cavității bucale.

Fumatul sau mestecarea tutunului sunt obiceiuri nocive pentru sănătatea dentară, crescând riscul de boală parodontală și de pierdere a dinților. Și alcoolul are aceleași efecte negative asupra danturii.

O dată la șase luni sau cel puțin o dată pe an se recomandă un consult stomatologic de rutină.

Nu în ultimul rând, curățarea dinților și a cavității bucale este imperativă pentru o stare bună de sănătate. Periajul cu pastă de dinți trebuie efectuat de două ori pe zi, dimineața și seara. Nu doar dinții se perie, ci și gingiile, limba și obrajii, deoarece multe bacteriii rămân pe aceste suprafețe. După periaj, se recomandă folosirea aței dentare pentru a elimina resturile de mâncare rămase în spațiile interdentare, la care nu se poate ajunge prin periaj. După clătirea cu apă de la robinet, se clătește cavitatea bucală și cu apă de gură. Această soluție este recomandată pentru a elimina și ultimele resturi de mâncare care ar mai putea rămâne și pentru a curăța integral cavitatea bucală. Nu mai este nevoie ulterior de o altă clătire cu apă.