Tanczos: România alocă 41% din banii primiţi în PNRR pentru tranziţia verde

Creşterea rezilienţei ecosistemelor şi reducerea riscului de degradare şi dispariţie a acestora este viziunea pe care România a integrat-o în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), unde 41% din cele 29 de miliarde de euro alocate se îndreaptă către tranziţia verde, a afirmat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

Barna Tanczos

"În România, credem că impactul negativ al schimbărilor climatice ar trebui atenuat cu măsuri adaptate, iar această adaptare să însemne creşterea rezilienţei ecosistemelor şi reducerea riscului de degradare şi dispariţie a acestora. Ca parte a eforturilor noastre, am integrat această viziunea în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar rezultatul este că, din cele 29 de miliarde de euro alocate, 41% merg către tranziţia verde. Din acest fonduri, 1,3 miliarde de euro vor merge către campania noastră emblematică de reîmpădurire, recuperarea pierderii biodiversităţii şi combaterea exploatării forestiere ilegale. Mai mult de 1,2 miliarde de euro vor fi investite în managementul deşeurilor şi economia circulară, în timp ce peste un miliard de euro este alocat în investiţii pentru combaterea solului şi a apei şi în accesabilitatea apelor uzate în toate comunităţile din România. Ca stat-membru al Uniunii Europene, România recunoaşte în mod imperativ plasarea managementului de mediu în centrul politicilor noastre relevante pentru a realiza tranziţia către o societate sustenabilă şi incluzivă. Totodată, România va rămâne solidară cu celelalte state în lupta împotriva schimbărilor climatice şi va oferi întregul suport în implementarea priorităţilor asumate la nivel regional, internaţional şi global", a punctat Tanczos la conferinţa anuală a Reţelei Europene de Dezvoltare Durabilă (ESDN) de la Bucureşti, citează Agerpres.

În ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă omenirea, în prezent, oficialul român a vorbit despre tripla criză planetară, schimbările climatice, poluarea şi pierderea biodiversităţii.

"Tripla criză planetară se referă la trei probleme principale cu care omenirea se confruntă: schimbările climatice, poluarea şi pierderea biodiversităţii. Fiecare dintre aceste probleme are propriile cauze şi efecte, iar fiecare problemă trebuie rezolvată dacă vrem să avem un viitor viabil pe această planetă. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că, aşa cum am menţionat mai înainte, toate aceste trei probleme planetare sunt interconectate şi va trebui să fie abordate în consecinţă. Schimbările climatice afectează ecosistemele pe de-a întregul, generând o presiune uriaşă asupra biodiversităţii, resursei de apă şi solului. Efectele schimbărilor climatice împiedică eforturile generale de asigurare a disponibilităţii resurselor de apă şi conservarea solurilor, afectând astfel în mod direct biodiversitatea. În acelaşi timp, poluarea este cea mai răspândită cauză a apariţiei bolilor şi a morţii premature. Criza globală de sănătate, precum pandemia COVID-19, ne-a reamintit de legăturile puternice care există între mediu şi sănătate, dar şi de necesitatea de a aborda astfel de legături în mod sistematic. Pierderea biodiversităţii din cauza schimbărilor climatice face referire la declinul sau dispariţia diversităţii biologice, unde sunt incluse animalele, plantele şi întregul ecosistem. Ca o consecinţă, impactul este unul puternic şi se simte în aprovizionarea cu alimente şi accesul la resursele de apă. În acest sens, restaurarea naturii şi a soluţiilor bazate pe natură trebuie să reprezinte acţiuni eficiente şi urgente pentru a opri pierderea biodiversităţii şi să asigurăm ecosisteme reziliente", a declarat ministrul Mediului.

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României organizează, în perioada 4-5 octombrie, conferinţa anuală a Reţelei Europene de Dezvoltare Durabilă (ESDN).

Potrivit organizatorilor, tema din acest an a evenimentului este "Poziţia Europei ca agent principal de schimbare împotriva triplei crize planetare - Schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi poluarea".

Conferinţa se desfăşoară pe parcursul a două zile şi aduce la aceeaşi masă lideri şi experţi din toată lumea: Austria, Finlanda, Germania, Luxemburg, Elveţia, Olanda, Franţa.