Ucraina își bate din nou joc de România prin noua lege de dobândire a dublei cetățenii

În timp ce statul român pompează zeci de milioane de euro pentru susținerea unui război care nu este al său, vecinii ucraineni ne sfidează din nou. După ce anul trecut etnicii români din Ucraina au fost pur și simplu dați la o parte prin limitări legislative, începând cu 16 ianuarie a intrat în vigoare o nouă lege privind dobândirea şi păstrarea cetăţeniei ucrainene, România nefiind pe lista țărilor acceptate de Guvernul ucrainean. Parlamentarii constănțeni, cei care au dat curs solicitării noastre de a comenta acest lucru, au avut poziții diferite față de această situație.

România dă bani către Ucraina dar este sfidată de Guvernul lui Zelelnski

România face eforturi financiare deosebite pentru a susține Ucraina în războiul cu agresorul Rusia, eforturi care se văd prin obligarea românilor să strângă cureaua, prin taxe mărite și prin tot felul de măsuri care numai în beneficiul românilor nu sunt. Ca să nu mai vorbim despre eforturile pe care România le face începând cu anul 2022 de susținere a refugiaților ucraineni.

În schimbul tuturor acestor eforturi susținute pe care le face statul român Ucraina răspunde cu indiferență și cu acte normative care, de fapt, pun românii în rândul cetățenilor pe care mai degrabă Ucraina nu i-ar dori. Unul dintre aceste gesturi politice a fost adoptarea unui act normativ care stipulează condiţiile în care poate fi dobândită cetăţenia multiplă, dar şi lista ţărilor cu care Ucraina acceptă acord de dublă cetăţenie. Legea a intrat în vigoare pe 16 ianuarie 2026, fiind votată în iunie 2025. Pe listă se află cinci state, dintre care trei din Europa şi două de pe continentul american, respectiv Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Canada. Lista nu include şi România. Interesant este că Guvernul României nu a avut niciun fel de reacție în fața acestui act normativ, ba mai mult, prin ministrul de Externe Oana Țoiu, s-a încercat disculparea Ucrainei.

Oana Țoiu

Criteriile care au fost luate în considerare la formarea listelor ţărilor „partenere“ au fost următoarele: apartenenţa la Grupul celor Şapte (G7); apartenenţa la UE; aplicarea de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei; sprijin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei - poziţia în timpul votării în organizaţiile internaţionale; existenţa relaţiilor de parteneriat strategic sau de altă natură; nivelul şi perspectivele dezvoltării relaţiilor bilaterale; sprijinul financiar acordat Ucrainei; alte criterii care pot influenţa semnificativ asupra asigurării intereselor naţionale ale Ucrainei în domeniul politicii externe şi interne.

Conform Ministerului de Externe din România, comunitatea de români din Ucraina reprezintă a treia etnie ca pondere din această țară, dacă nu ar fi divizată în români (151.000 de persoane) şi moldoveni (258.600 persoane).

Cum văd parlamentarii atitudinea Ucrainei

Am încercat să aflăm un punct de vedere al parlamentarilor români față de această situație. Răspunsurile celor care au dat curs solicitării noastre au fost fie evazive, fie împotriva acestei decizii.  

Remus Negoi

„Modificarea legislativă în cauză vizează obținerea cetățeniei ucrainene și nu condițiile în care cetățenii ucraineni pot să dobândească alte cetățenii.

În cursul ultimilor trei ani, legislația ucraineană cu privire la cetățenie a suferit mai multe amendamente, menite să ușureze obținerea cetățeniei ucrainene, fără a renunța la celelalte cetățenii deținute, de către cetățeni străini care luptă ca voluntari în cadrul forțelor armate ucrainene sau desfășoară activități umanitare pe teritoriul Ucrainei, familiile acestora, precum și pentru a menține și întări legăturile cu statul ucrainean ale comunităților ucrainene din străinătate.

Legea la care faceți dumneavoastră referire, adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la data de 16 ianuarie 2026, nu se refera la persoane care au deja ceratenia ucraineana. Legea se vizează în principal, deși nu exclusiv, comunităților ucrainene din străinătate. De altfel, cele cinci state din prima listă aprobată de executivul ucrainean sunt statele în care locuiesc cele mai mari comunități ucrainene din străinătate.

Guvernul ucrainean urmează să aprobe, în viitor, decizii succesive de extindere a acestei liste. Totodată, este de așteptat ca, în contextul procesului de aderare la UE, legislația ucraineană în domeniu să continue să fie îmbunătățită”, a declarat senatorul USR Remus Negoi.

Cosmin Hristu

Deputatul AUR Cosmin Hristu a fost mult mai tranșant în declarații. „Decizia Ucrainei de a acorda dubla cetățenie doar unor state precum Polonia, Cehia, Canada , SUA sau Marea Britanie ridică un semn serios de întrebare în raport cu România.

România a susținut Ucraina constant și fără condiții, mai ales în contextul conflictului cu Rusia. Mai mult, guvernul a comis recent o greșeală majoră, alocând sume imense de bani fără garanții clare și fără rezultate concrete pentru statul român.

În acest context, ca deputat AUR, condamn ferm susținerea diplomatică a unor state care nu doar că nu livrează nimic României, dar ajung inclusiv să ne sfideze prin decizii politice care ignoră complet interesele noastre și comunitatea românească din nordul Ucrainei”, a spus Cosmin Hristu.

Marian Crușoveanu

Deputatul PNL Marian Crușoveanu a încercat să vadă doar o parte a acestei legi intrate în vigoare pe 16 ianuarie 2026. „Ministerul Afacerilor Externe a clarificat că legea ucraineană privind cetățenia multiplă se aplică doar pentru dobândirea cetățeniei ucrainene și nu afectează românii care deja o dețin.

Subiectul Ucraina este adesea folosit speculativ în România, astfel că aș evita comentarii suplimentare pe această temă. După o perioadă de relații tensionate, în ultimii ani se observă o normalizare a dialogului bilateral. Speculațiile emoționale nu ajută și ne întorc doar către vremuri apuse, în timp ce eforturile concrete pentru protecția drepturilor minorităților trebuie să continue.

Să sperăm că războiul se va încheia curând și va fi esențial să analizăm modul în care putem contribui concret la reconstrucție, iar Constanța trebuie să fie pregătită să devină un pod și un hub pentru tot ceea ce va însemna acest nou capitol”, a declarat Marian Crușoveanu.

Daniel Georgescu

”Nu cunosc în acest moment numărul exact al solicitărilor sau câte persoane sunt direct afectate. Însă, adoptarea de către Ucraina a unei legislații care permite dubla cetățenie doar pentru anumite state ridică, în mod firesc, semne de întrebare, mai ales în contextul în care România nu se regăsește pe această listă. Și este adevărat, România și comunitatea românească a susținut constant și necondiționat Ucraina, atât politic și diplomatic, cât și prin măsuri concrete de sprijin, lucru recunoscut de toată lumea. Prin legea adoptată nu este vorba despre o interdicție, ci despre o diferență de tratament față de alte state cu o atitudine similară. De aceea, sunt necesare clarificări și dialog diplomatic, pentru ca relația bilaterală să rămână corectă și predictibilă. Respectul pentru minorități și pentru partenerii care au sprijinit Ucraina trebuie să fie consecvent, nu selectiv.”, a declarat deputatul PSD Daniel Georgescu.