Un CONDAMNAT în DOSARUL RETROCEDĂRILOR, SUPĂRAT că a FOST ÎNCĂTUȘAT la o CLINICĂ MEDICALĂ din Constanța

Cristian Talpău, condamnat la 4 ani în dosarul retrocedărilor, s-a adresat instanței de judecată pe motiv că a fost încătușat, în mod abuziv – zice el, în curtea unei clinici medicale din municipiul Constanța, acolo unde fusese dus pentru analize medicale. Instanța de fond i-a respins cererea, după care și-a retras contestația.

Cristian Talpău a arătat, în esență, în plângerea formulată și cu ocazia audierii, faptul că, la data de 19.08.2020, împreună cu alte persoane private de libertate din regimurile deschis și semideschis a fost escortat pentru a efectua analize medicale la o clinică din municipiul Constanța. În curtea interioară a policlinicii, șeful de escortă a dat dispoziție de încătușare, însă persoana condamnată a invocat faptul că nu reprezintă un pericol social pentru siguranța penitenciarului iar folosirea mijloacelor de imobilizare nu este justificată. Șeful de escortă a insistat ca acesta să fie încătușat, el acceptând sub amenințarea întocmirii unui raport de incident și a retragerii dreptului de a munci. A fost încătușat de 2 ori, cu ocazia efectuării analizelor medicale, plus că a agenții penitenciarului au utilizat termenul de colet ce are o conotație peiorativă.

Ce a decis instanța

Analizând întregul material probator, instanța de fond, adică Judecătoria Medgidia, a constatat că, în mod corect, au fost aplicate mijloacele de imobilizare la debarcarea din autospecială, pe traseul până la cabinetul medical și înapoi, în condițiile în care acest traseu era comun cu al publicului.

”De asemenea, deși într-adevăr petentul nu este clasificat în categoria persoanelor ce prezintă risc pentru siguranța penitenciarului iar infracțiunea pentru care a fost condamnat nu a fost săvârșită cu violență, alegerea de către șeful de escortă a opțiunii de a proceda la încătușarea petentului are acoperire regulamentară și anume art. 245, alin. 1 raportat la art. 229 alin. 1, lit. b, teza I din OMJ nr. 4800/2018, deplasarea petentului în interiorul policlinicii efectuându-se pe un traseu comun cu al publicului. Totodată, conform Notei raport întocmite la data de 28.09.2020 de șeful de escortă ASP. Gengazi Dincer, în data de 19.08.2020 decizia aplicării mijloacelor de imobilizare a petentului s-a luat deoarece pe itinerariul de deplasare în interiorul policlinicii era foarte aglomerat, argument justificat potrivit textului regulamentar citat anterior. În același sens, se poate observa că potrivit art. 229 alin. 1, lit. b, teza I din OMJ nr. 4800/2018, reglementare aplicabilă în cazul petentului, nu era necesară autorizarea prealabilă a directorului, această aprobare fiind cerută doar în situația tezei a II-a din actul normativ.

Nu în ultimul rând, se constată că aplicarea mijloacelor de imobilizare a avut loc doar pe durata strict necesară, petentul nefiind încătușat în interiorul autospecialei și nici în interiorul cabinetului medical. Referitor la folosirea sintagmei colet de către agenții de penitenciar, se constată că aceasta nu are un scop peiorativ, ci reprezintă o modalitate de codificare operativă a comunicărilor, asemenea coduri fiind utilizate inclusiv în referire la lucrătorii de penitenciar ce execută diverse funcții sau a posturilor de control și pază”, potrivit deciziei instanței.

Detalii despre dosarul retrocedărilor aici: IATĂ LISTA CU CEI 9 CONSTĂNŢENI CARE S-AU PREDAT LA POLIŢIE ÎN DOSARUL LUI MAZĂRE!

Doi condamnați în dosarul Retrocedărilor, contestații pe motiv că le-ar fi fost încălcate anumite drepturi

Liliana IONIȚĂ