Un fost condamnat pentru viol şi un teolog musulman fost membru al TAIBA se erijează în protectorii comunităţii musulmane din România

Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Murat, reacţie faţă de acuzaţiile care i se aduc:

Iusuf Murat

Grupul Civic de Opinie şi Iniţiativă pentru Uniunea Musulmană din România a organizat, miercuri, o conferinţă de presă care a avut două teme de discuţie: Fenomenul migraţiunii la care este supusă România – un pericol iminent pentru siguranţa naţională şi aşa-zisa „mega moschee” – o imixtiune grosolană în problemele interne ale României. Temele abordate sunt subiecte sensibile care necesită o bună cunoaştere a fenomenului migraţiei şi a problemelor comunităţii musulmane din România. În schimb, principala preocupare a celor care au organizat conferinţa a fost să lanseze un atac furibund asupra Muftiatului Cultului Musulman din România şi a muftiului Iusuf Murat, plasând în plan secund cele două teme anunţate public. Actorii principali au fost Ali Ibraim şi teologul Bari Nerdin.

De departe, cel mai vehement în afirmaţii a fost Ali Ibraim. Faţă de probitatea morală îndoielnică a acestuia stau ca dovadă condamnările pe care le-a avut în trecut. Însă, cine sunt aceşti doi domni care se erijează în acuzatori şi totodată musulmani moralişti? Am intrat în posesia rechizitoriului care a stat la baza acuzării lui pentru viol şi lipsire de libertate.

Aşa am aflat că în după amiaza zilei de 27.04.1997, când creştinii sărbătoreau Paştele, Ali Ibraim a atras în locuinţa sa din Cumpăna pe Ali Ghiulsen cu scopul de a-i da o sticlă de vin. Ajuns la domiciliu, Ali Ibraim şi-a lovit victima în cap după care a înjunghiat-o şi violat-o. Femeia a avut nevoie de 25 de zile de spitalizare, iar dacă intervenţia chirurgicală mai întârzia puţin, plaga devenea una incompatibilă cu viaţa.

Ali Ibraim a fost arestat preventiv timp de aproape două luni. Între timp, el şi-a ispăşit pedeapsa şi acum se erijează într-unul dintre musulmanii exemplari care poate da pilde oricui. Anterior el a mai primit o sentinţă penală. Este vorba de sentinţa cu numărul 164 din 27.01.1993 prin care a fost amendat penal cu suma de 40.000 de lei pentru că, după divorţ, nu a mai ţinut legătura cu fosta soţie şi cu cei doi copii minori faţă de care nu şi-a achitat obligaţiile financiare stabilite de instanţă.

Teologul Bari Nerdin a fost cercetat de DIICOT pentru presupuse acţiuni de radicalizare

Teologul Bari Nerdin, prezent la conferinţa de presă, are studiile teologice făcute în Iordania la Az Zarqa University din oraşul Zarqa. Bari a făcut parte din organizaţia Taiba, care după ce a fost interzisă în Germania şi-a schimbat numele la noi în ţară în „Islamul azi”. Bari a ajuns în atenţia procurorilor DIICOT în anul 2011 ca urmare a activităţii sale religioase. El a făcut obictul unei anchete declanşate pe fondul unor posibile infracţiuni privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Procurorii au desfăşurat la acea dată percheziţii la Centrul Cultural Islamic „Islamul Azi”, condus atunci de Bari Nerdin. Potrivit procurorilor DIICOT, suspecţii cercetaţi, printre care şi Bari Nerdin, ar fi fost implicaţi în acţiuni „cu potenţial de radicalizare şi prozelitism islamic radical, respectiv în susţinerea unor canale de finanţare a acestor activităţi”. Percheziţii au avut loc şi la asociaţia TAIBA, de unde au fost ridicate unităţi centrale şi actele fundaţiei, documente legate de contabilitate, iar de la domiciliul lui Bari Nerdin au fost ridicate o unitatea de calculator şi un laptop.

Cacealmaua Grupului Civic de Opinie şi Iniţiativă pentru Uniunea Musulmană din România

Miercurea trecută jurnaliştii din presa locală şi centrală aşteptau cu sufletul la gură opiniile unor avizaţi despre exodul musulmanilor spre Europa şi problemele generate de aceştia statului român. Subiectul era la zi. În plus provocările construirii unei „mega-moschei” în Bucureşti era de asemenea un subiect aprig dezbătut. Cum arătam şi în debutul materialului, cacealmaua a ieşit la iveală când Ali Ibraima deschis discuţiile, deşi nimeni nu a explicat ce calitate deţine acesta în cadrul ONG-ului.

Atacurile lui Ali Ibraim l-au vizat direct pe muftiul Iusuf Murat fără vreo referire la cele două teme anunţate. Ali Ibraim a susţinut că muftiul Iusuf Murat este responsabil de situaţia cimitirelor musulmane şi că există un monopol instituit de muftiu asupra cărnii de sacrificiu. În acelaşi context, Ali Ibram a mai afirmat că alegerea muftiului la primul mandat a fost făcută cu falsificarea statutului şi că Iusuf Murat nu are studiile echivate de statul român, motiv pentru care nu poate deţine funcţia pe care a fost ales de sinodul musulman Şura Islam. Bari Nerdin, care a fost prezentat ca teolog, a comentat aspecte legate de aşa zise acţiuni de profanare a mormintelor musulmanilor şi de faptul că, împotriva perceptelor islamice, muftiul tolerează deshumările.

„În Dobrogea avem 80 de moschei, cu 35 de imami. Avem 3, 4, 5 sate cu un singur imam şi au fost cazuri de oameni îngropaţi fără imam!”, a mai spus Bari Nerdin. Pe parcursul aceleiaşi conferinţe de presă, au fost aduse acuzaţii cu privire la unele donaţii primite de Muftiat şi s-a comentat despre faptul că în Dobrogea au fost primiţi imami din Turcia să predice.

Muftiul Iusuf Muurat susţine că acuzaţiile sunt nefondate şi au fost aruncate în spaţiul public cu scop defăimător

Muftiul Iusuf Murat a răspuns acuzelor aduse de Ali Ibraim. „Am luat la cunoştinţă despre acuzaţiile care mi se aduc de pe câteva site-uri care au publicat afirmaţiile calomnioase. În ceea ce priveşte carnea obţinută în urma sacrificiului animalelor cu ocazia Kurban Bayramului, menţionez că Muftiatul nu deţine monopolul acestei acţiuni şi a donaţiilor făcute către credincioşii musulmani. Cu ocazia sărbătorii de Kurban Bairam sosesc în ţară reprezentanţi ai mai multor ONG-uri cu scopul de a sprijini comunitatea musulmană din România şi nu toate colaborează cu noi. Au fost acţiuni caritabile conduse de contestatarul meu Nerdin Bari de mai mare anvergură ca ale Muftiatului, chiar pe când acesta făcea parte din organizaţia Islamul azi, fostă Taiba. Aşa că nu putem vorbi de un monopol”, a explicat muftiul.

Sentinţă definitivă cu privire la alegerea muftiului

„Discuţii despre cum am fost ales muftiu au mai fost şi ne-am şi judecat cu privire la modul în care s-au desfăşurat alegerile. Muftiatul Cultului Musulman din România deţine o sentinţă definitivă şi irevocabilă dată de Tribunalul Constanţa în anul 2009 care atestă faptul că funcţia de muftiu al Cultului Musulman din România a fost dobândită pe căi legale şi corecte. Cu privire la studiile mele, menţionez că am toate diplomele în regulă şi echivalate de statul român prin Ministerul Învăţământului. De altfel, nu aş fi putut să mai studiez în continuare pentru master şi doctorat dacă nu aveam studiile universitare terminate şi echivalate”, spune muftiul Iusuf Murat.

Muftiul: „Osuarul din cimitirul musulman l-am “moştenit” şi nu sunt de acord cu deshumările”

„În conferinţa de presă din 20 septembrie 2017 am fost acuzat că tolerez deshumările şi, mai mult, profanarea mormintelor musulmanilor. Pot spune că atât eu cât şi restul imamilor suntem împotriva deshumărilor. Am explicat asta credincioşilor noştri şi se ştie că religia islamică nu permite aşa ceva. Am mai declarat şi public acest lucru.

Cu toate acestea, există rude ale unor decedaţi care au preferat deshumarea acestora şi înhumarea altor decedaţi din familie în acelaşi mormânt. Nu-i putem opri că nu avem pârghii în acest sens. Recunosc că este un osuar în cimitir, dar aşa l-am “moştenit”. Acesta a fost construit în anul 1903 când a fost mutat cimitirul musulman de pe actualul amplasament al Policlinicii 2. În acest osuar odihnesc cei care la momentul acestei mutări nu mai aveau pe nimeni în viaţă. În această situaţie, autorităţile de atunci au creat acest osuar unde au depus osemintele celor fără aparţinător”, afirmă muftiul.

Imamii turci predică cu acceptul Muftiatului Cultului Musulman din România

„Trec la următoarea afirmaţie neadevărată şi vă spun că am aflat cu stupoare că au existat cazuri în care au avut loc înmormântări fără imam, pe motiv că aceştia sunt puţini şi nu pot acoperi toate localităţile unde trăiesc musulmani. Afirmaţia a fost făcută de Nerdin Bari care este un cunoscător al Muftiatului şi al clerului nostru din România. Cu toate acestea, el a susţinut că există 80 de moschei şi 35 de imami. Informaţia este total eronată.

Cultul Musulman din România are 58 de imami şi nu au existat cazuri în care persoanele decedate să fie îngropate fără prezenţa unui imam. În acelaşi context, am fost acuzat că am acceptat imami din Turcia să predice în moscheile din România. Ţin să precizez că Romînia are semnat un tratat strategic bilateral cu Turcia. Pe fondul acestor bune relaţii şi Muftiatul Cultului Musulman din România are încheiat un parteneriat cu Diyanet-departamentul afacerilor religioase a statului turc cu care avem o lungă colaborare.

Diyanet a făcut importante donaţii Muftiatului. În baza acestui parteneriat au venit în România imami turci care au predicat în moscheile noastre. Toate activităţile religioase ale acestor imami au fost făcute cu acordul Muftiatul şi în colaborare cu imamii noştri. În baza colaborării dintre cele două state s-a iniţiat şi construirea unei moschei la Bucureşti”, a conchis muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Murat, în replică la cele afirmate în cadrul conferinţei de presă de săptămâna trecută.