Ungaria marchează 70 de ani de la Revoluția din 1956 împotriva dominației sovietice

Ungaria marchează vineri 70 de ani de la Revoluția din 1956 împotriva dominației sovietice, revoltă populară națională care a început cu proteste studențești și s-a încheiat cu înăbușirea brutală a acesteia de către Armata Roșie, cu mii de morți și aproximativ 200.000 de exilați, informează EFE.

Printre numeroasele evenimente care au loc pentru a marca acest moment se numără ceremonia oficială de la Parlamentul din Budapesta, unde se așteaptă ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să țină un discurs.

A fost anunțată și vizita președintelui Consiliului European, Antonio Costa, între alți invitați. Prim-ministrul ungar Peter Magyar se va adresa națiunii din Piața Kossuth din Budapesta.

Revoluția din 1956

La 23 octombrie 1956, sute de mii de studenți au ieșit pe străzile Budapestei pentru a cere reforme, libertatea presei, alegeri democratice și, mai presus de toate, sfârșitul subordonării față de Moscova - care era în vigoare din 1948 -, precum și retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul ungar și retragerea Ungariei din Pactul de la Varșovia.

Într-un marș prin oraș, fluturând steaguri ungare cu emblema comunistă decupată din centru, manifestanții au dărâmat o statuie înaltă de 8 metri a lui Iosif Stalin înainte de a ocupa sediul postului național de radio.

A fost începutul unei revoluții: după ce protestele au escaladat în ciocniri cu forțele de securitate, sectoare largi ale societății s-au solidarizat cu studenții din întreaga țară.

Prim-ministrul de atunci, comunistul reformist Imre Nagy, a format un nou guvern și a inițiat un proces democratic în timp ce lupte sângeroase făceau ravagii pe străzi între revoluționari, pe de o parte, și poliția comunistă și soldații sovietici, de cealaltă parte.

Scopul principal al revoltei a fost eliberarea Ungariei de sub controlul Uniunii Sovietice, iar la 1 noiembrie, Nagy a declarat retragerea țării din Pactul de la Varșovia, alianța militară a Blocului Estic creată ca o contrapondere la NATO în timpul Războiului Rece.

Trei zile mai târziu, Armata Roșie a intrat în Ungaria cu 12 divizii și peste 2.500 de tancuri pentru a înăbuși revolta și a instala un nou guvern loial Moscovei.

Represiunea dură ordonată de noul prim-ministru, Janos Kadar, a inclus aproximativ 400 de execuții, printre care chiar Nagy în 1958, și încarcerarea a aproximativ 20.000 de oameni.

Reabilitare târzie

Kadar a murit la câteva zile după ce Ungaria i-a reabilitat pe Nagy și pe participanții la revoluție în timpul unei ceremonii solemne de reînhumare în Piața Eroilor, în fața a sute de mii de oameni, eveniment ce a marcat unul dintre cele mai importante capitole ale tranziției politice.

În urma revoluției eșuate, Ungaria a cunoscut un exod de 200.000 de persoane care au căutat refugiu în Occident. Aceasta a fost prima criză majoră de acest tip gestionată de Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR).

Impact până în zilele noastre

'Foarte puține evenimente istorice pot fi considerate a fi fost reinterpretate de posteritate de atâtea ori precum revoluția', a remarcat recent istoricul ungar Krisztian Ungvary într-un eseu publicat pe portalul Telex.hu.

Diversele interpretări provin din faptul că toate clasele și grupurile sociale au fost implicate în revolta istorică, astfel încât astăzi toate partidele politice ungare se consideră 'moștenitori ai anului '56' și recurg la simbolismul revoluției, adaptându-l propriilor lor interese.

Ultranaționalistul Viktor Orban, prim-ministru între 2010 și 2026, a subliniat caracterul său 'patriotic' și 'suveran'.

În schimb, adversarii săi au recurs la sloganul 'Rușilor, plecați acasă!', folosit de revoluționarii din 1956, pentru a protesta împotriva alinierii cu Kremlinul adoptată de guvernul lui Orban după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.

Înainte de a-l învinge pe Orban în alegerile parlamentare din aprilie, conservatorul Peter Magyar a declarat că 'mesajul din 1956 rămâne valabil: astăzi nu tancurile vor să stingă flacăra libertății, ci minciunile, intimidarea și cinismul'.

Scriitorul francez și laureat al Premiului Nobel pentru literatură Albert Camus (1913-1960) a fost la vremea sa unul dintre cei mai fervenți apărători ai cauzei ungare, fapt reflectat în eseul său 'Le sang des Hongrois', publicat în 1957, unde condamna aspru dictatura sovietică.

La rândul său, 'regele rock and roll-ului', Elvis Presley, a dedicat piesa 'Peace in the Valley' revoluției ungare, la câteva săptămâni după zdrobirea acesteia, într-una dintre reprezentațiile sale la un post de radio american, citează Agerpres.