UniCredit anticipează o încetinire a creşterii economice până la 3,7% în 2018 şi la 3,3% anul viitor

UniCredit anticipează o încetinire a creşterii economice până la 3,7% în 2018 şi la 3,3% anul viitor, pe fondul înăspririi condiţiilor financiare, a spaţiului limitat pentru stimuli fiscali şi a creşterii mai lente a veniturilor populaţiei, potrivit unui raport trimestrial al băncii, scrie Agerpres.

"Riscurile politice şi fiscale vor domina agenda publică anul acesta şi în 2019. Anticipăm o încetinire a creşterii economice până la 3,7% în 2018 şi la 3,3% anul viitor pe fondul înăspririi condiţiilor financiare, a spaţiului limitat pentru stimuli fiscali şi a creşterii mai lente a veniturilor populaţiei. În plus, recolta agricolă modestă din 2018 şi pierderea de viteză a economiei europene în 2019 ar putea contribui la această încetinire. Este foarte posibil ca inflaţia să revină în intervalul ţintit doar anul viitor. Ca urmare a potenţialelor presiuni asupra leului, intervenţiile BNR pe piaţa valutară şi reducerea operaţiunilor repo ale băncii centrale ar putea menţine ratele dobânzilor ROBOR aproape de 3,5%, cu riscul să depăşească acest nivel", se spune în raport.

Conform documentului, după ''un final de vară torid, pentru Guvernul României urmează o toamnă fierbinte".

"Din punct de vedere politic, asaltul asupra independenţei justiţiei şi reacţia autorităţilor la protestele de stradă din luna august vor continua să afecteze relaţiile coaliţiei de guvernare cu instituţiile Uniunii Europene (UE). Din punct de vedere economic, epuizarea surselor suplimentare de cheltuieli publice va duce la încetinirea creşterii economice. În lipsa unor alţi factori care să stimuleze economia, România va continua tranziţia de la un model de corectare a dezechilibrelor economice în vremea acordului cu FMI la un stat-problema al UE", se menţionează în documentul citat.

Economiştii UniCredit susţin că, din punct de vedere politic, este probabil ca instituţiile europene să intensifice presiunea asupra autorităţilor româneşti pentru a reversa recenta reducere a independenţei justiţiei, subliniată şi de Comisia de la Veneţia. Astfel, este posibil ca România să urmeze Polonia şi Ungaria pe lista ţărilor împotriva cărora este invocat Articolul 7 al Tratatului UE (care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliul European).

Parlamentul European ar putea vota declanşarea acestor proceduri cel mai devreme în primăvară. În pofida atenţionărilor venite din partea grupurilor lor politice europene, coaliţia PSD-ALDE dă semne că va continua implementarea propriei agende.

"Cu sprijinul Curţii Constituţionale, Guvernul a înlăturat-o din funcţie pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În acelaşi timp, Parlamentul a dat un vot favorabil restrângerii ariei faptelor de corupţie şi limitării tipurilor de dovezi care pot fi folosite în dovedirea vinovăţiei în faţa Curţii. Agenda politică încărcată din lunile următoare va afecta calitatea guvernării, reformele majore şi politicile pe termen lung fiind neglijate", se arată în document.

Potrivit raportului, "zgomotul politic maschează semnalele de alarmă venite din economie". Creşterea economică încetineşte, iar prognoza băncii de 3,7% pentru anul acesta şi 3,3% în 2019 s-ar putea dovedi prea optimistă.

Majorarea extraordinară a stocurilor pe parcursul primei jumătăţi a anului 2018 - când au fost responsabile pentru cea mai mare parte a creşterii - nu are o explicaţie în economie şi nu va mai putea fi repetată. Mai mult, creşterea consumului privat va încetini, probabil, de la nivelurile actuale, deoarece spaţiul pentru majorarea salariilor din sectorul public şi ale pensiilor este foarte limitat. Concomitent cu decelerarea cererii interne, condiţiile financiare se înăspresc. Expansiunea fiscală care a condus la inflaţie ridicată în 2018 - 2019 va menţine probabil dobânzile la niveluri înalte pe o perioadă îndelungată şi, alături de măsuri prudenţiale mai restrictive ce vor fi introduse de BNR, va conduce la încetinirea creşterii creditului.

Economiştii precizează că Guvernul se confruntă, în momentul de faţă, cu o alegere dificilă: fie reduce cheltuielile publice pentru a limita deficitul bugetar la 3% din PIB, fie se va confrunta cu o înăsprire mai accentuată a condiţiilor financiare. În opinia acestora, cel de-al doilea scenariu are o probabilitate mai mare.