Viorel Teliceanu: Am rămas 10 procurori, din 23, la Parchetul Tribunalului Constanța! Video

Viorel Teliceanu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, a acordat luni, 20 noiembrie, un interviu Cotidianului Replica despre dosarele și infractorii cu care se confruntă municipiul, dar a vorbit și despre problema majoră cu care se confruntă instituția privind deficitul de personal și cauzele care au condus la această realitate. Totodată, Teliceanu a dat și o notă proiectului pilot al lui Cătălin Predoiu, care vizează reorganizarea IPJ Constanța.

În debutul interviului, procurorul șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, Viorel Teliceanu, a explicat, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă urmărirea penală. Pentru că sunt foarte multi oameni care se plâng că procurorii țin dosarele la sertar, neștiind că o anchetă poate dura ani de zile și de ce durează atât de mult. „Faza de urmărire penală este una dintre etapele obligatorii ale unui proces penal. Practic, până ca o persoană să ajungă să fie trimisă în judecată și să primească eventual o decizie de achitare sau de condamnare de către judecător, se efectuează aceste cercetări. Procurorul, la finalul fazei de urmărire penală, dacă apreciază că există probe și o persoană se face vinovată de înfăptuirea unei infracțiuni, dispune trimiterea în judecată. În măsura în care procurorul apreciază că, raportat la datele respective, nu a fost săvârșită o acțiune, va dispune clasarea cauzei. Aș vrea să fac o primă mențiune cu privire la procentul de dosare în cazul cărora se dispune trimiterea în judecată, pentru a ne face o idee despre această fază de urmărire penală, care este în principiu o etapă nepublică. Așadar, informațiile despre această zonă a procesului penal sunt destul de puține, fapt care creează tot felul de suspiciuni și controverse. Din toate sesizările pe care noi le primim, în cazul a maximum 10% se dispune trimiterea în judecată“, a explicat Teliceanu.

Procentul de condamnări se plasează undeva la 95%

În ceea ce privește cauzele ajunse în fața judecătorului, procentul de condamnări se plasează undeva la 95%, iar 5% sunt reprezentate de achitări, a mai spus Viorel Teliceanu. „Făcând o paralelă între activitatea procurorilor și cea a judecătorilor, am putea spune că magistrații sunt cei care, mai degrabă, trimit la închisoare un infractor, și nu procurorul. A existat în trecut acea campanie de presă, în 2017-2019, când se spunea că procurorii sunt cei care vor neapărat să-i bage pe oameni la închisoare. Acest lucru este, evident, fals. Revenind la cauzele pentru care soluționarea dosarelor trenează, lăsându-le la o parte pe cele subiective, precum situațiile procurorilor care sunt mai puțin aplicați, cele mai multe sunt de natură obiectivă. Mă refer aici la deficiențe precum lipsa de resurse umane, lipsa de procurori, cu care ne confruntăm. Ministerul Public se confruntă cu insuficiența numărului de procurori, nu doar în Constanța sau în Dobrogea, ci în toată țara. Este o problemă generalizată. Mi-aș putea permite să vă spun că aceeași situație o întâlnim și în cazul judecătorilor. Poate cea mai importantă cauză este aproprierea noastră față de București, factor care dăunează. Toți cei care vin stagiari la Constanța, pentru că locurile inițiale sunt limitate, atunci când devin definitivi, dispun de o paletă mai largă de opțiuni și mulți optează pentru București, care este un oraș mult mai mare, cu mai multe oportunități. Constanța rămâne în acest fel cu foarte puține resurse umane. Constanța este și capitala unei zone restrânse, care nu reprezintă un bazin ofertant de recrutare a resurselor umane. Nu prea avem de unde să aducem oameni. Cei care vin din alte zone, ori vor să meargă în București, ori să se întoarcă în regiunile din care provin. Nu putem să ne comparăm ca punct de atracție cu Bucureștiul, Iași sau Cluj.“

Viorel Teliceanu

Deficit de procurori...

Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, care are competență pe întreaga circumscripție a județului, în tot cursul anului 2023, a avut 15 procurori, din necesarul de 23. „Am rămas 10 din 23. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța unui procuror îi revin în jur de 80-90 de dosare. La Parchetele de pe lângă judecătorii, unde sunt de 10 ori mai multe dosare per procuror, decât la Parchetul de pe lângă Tribunal, dosarele sunt lucrate de poliție, urmând ca procurorul să le preia spre final. Volumul de muncă este unul destul de ridicat, fapt ce face ca unele dosare să rămână nesoluționate sau să se tergiverseze soluționarea lor. Poate te apleci mai puțin asupra unui dosar, când știi că te mai așteaptă alte sute de dosare, care așteaptă să fie lucrate. Petenții au senzația că problema lor este cea mai importantă și nu știu că mai sunt și altele care își așteaptă rândul. Ne confruntăm cu o situație destul de delicată“, a mai spus procurorul șef.

Criză de procurori și la Parchetele de pe lângă judecătorii

„La Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia, din 9 procurori necesari, sunt doar 4, adică sub 50%. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, în schemă sunt menționați 30 de procurori, dar lucrează de fapt 18. La Hârșova avem un procuror, dintr-o schemă de 3. Istoric a existat la Constanța un deficit de personal, dar la nivelul Parchetelor de pe lângă judecătorii, această problemă a început să se simtă mai pregnant prin 2018-2019, când Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională procedura din statutul magistratului, care reglementa admiterea în profesie și Parlamentul, timp de 2 ani nu a legiferat, pentru a pune în acord cu Constituția României legea. În acest timp nu s-a organizat niciun concurs de admitere în profesie. Dacă vreți să mulțumiți cuiva că nu merge justiția, puteți să vă adresați parlamentarilor, care, în acei doi ani de zile, nu au legiferat în acest sens”, a continuat Teliceanu.

Valul de pensionări, o altă cauză pentru deficitul de personal

O altă cauză care a dus la această „hemoragie“ de resurse umane din sistem e reprezentată de plecarea prin pensionare a magistraților. „Pot să vă spun că și înainte ieșeau la pensie, dar fenomenul a devenit mai pregnant după apariția în spațiul public a discuțiilor pe tema pensiilor speciale. Nimeni nu a venit să spună absolut nimic. Mă gândeam că poate de la vârful Ministerului Justiției, măcar ministrul, va ieși să spună care sunt principiile de la care nu se va face abatere, în cazul unei eventuale schimbări legislative. În acest context, unii magistrați au devenit neliniștiți și au preferat să iasă la pensie. Nu prea cred în teoria conspirației, dar nu m-ar mira ca această lipsă de comunicare să fi fost poate gândită astfel încât să le satisfacă unora interesele și să iasă magistrații la pensie. Nimeni nu știe acum pe cine să dea vina și justiția șchioapătă“, a mai precizat procurorul.

... despre prescrierea răspunderii penale

Prescrierea răspunderii penale... „Cu privire pronunțarea acestor decizii de către Curtea Constituțională, putem să spunem că s-a clarificat legislația. Chiar și așa există discuții pentru că vorbim de două decizii necesare clarificării unui singur lucru. Și Curtea Constituțională, dacă are pretenția ca legislația să fie previzibilă și clară, poate ar fi trebuit în 2018 să emită o decizie la fel de clară și previzibilă, ca să nu fie nevoie să mai emită o altă decizie necesară pentru ca fiecare român să o înțeleagă. Când un dosar ajunge în faza de judecată și instanța de judecată mai are 2-3 luni la dispoziție pentru a se pronunța definitiv, și vorbim despre nume grele, și se emite această decizie a Curții Constituționale, nu mai ai ce să faci decât să dispui încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției. Nu mai spun că dosarele au trenat foarte mult în faza de judecată, unele dintre ele, tot în baza unei decizii a Curții Constituționale. Ca urmare a unor asemenea decizii s-au reluat procesele de judecare. Au fost dosare care au stat 8-9 ani în faza de judecată. Acum, fix înainte de a se pronunța deciziile, fie de achitare, fie de condamnare, a intervenit prescripția, nu ca urmare a unei legislative, ci ca și consecință a unei decizii a Curții Constituționale, cu caracter obligatoriu. Când, cu câteva zile înainte să se emită o decizie definitivă, intervine un astfel de incident și ești obligat să dispui încetarea procesului penal, ajungi să îți pui un semn de întrebare. Dacă un om a stat timp de 8 ani în faza de urmărire penală, nu poți să te revolți, dar când dosarul este deja judecat și îți mai rămâne doar să iei decizia finală, rămâi șocat, când vezi că intervine prescripția. Deciziile nu au fost foarte clare”, a mai precizat Viorel Teliceanu.

Viorel Teliceanu, prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța-stânga, Mirela Pascal, moderator-dreapta

Reforma lui Predoiu, de la IPJ Constanța, este 0

Legat de marea reformă a lui Cărălin Predoiu, la IPJ Constanța, Viorel Teliceanu spune că e egală cu 0. Procurorul spune că în urma reorganizării, mulți polițiști vor pleca din sistem. Și explică de ce! „Am înțeles că ne-a zis domnul ministru că o să dea posturi la Constanța. Nu de posturi de poliție avem nevoie la Constanța, ci de oameni. Oamenilor li s-a permis tot timpul, pentru că nu avem absolvenți din zona Constanța, să vină și să stea 6 luni, după care să semneze rapoartele și să se întoarcă înapoi în locurile din care proveneau, fără să vină alții în schimb. În acest fel am ajuns la un grad de ocupare din poliție de aproximativ 70%, ceea ce mi se pare absolut inadmisibil. Am mai auzit niște discuții, doar în conferința de presă, pentru că pe noi, vă dați seama că nu ne-a întrebat nimeni, cu privire la marea reformă pe care spun că o să o facă. Nu există reformă fără creșterea salariilor polițiștilor. Nu sunt lider de sindicat, dar la polițiști au salarii de 3.000 de lei, lucrează de 4.000 de lei și li se cer rezultate de 8.000 de lei. Este inadmisibil. Acesta e motivul pentru care, nu doar că pleacă, dar nici nu vin în sistem. Sigur că aceste locuri vacante care nu sunt umplute creează o problemă. Polițiștii puteau să muncească la fel de bine și nereorganizați, dar cu ocuparea schemelor de personal la un procent mulțumitor și cu o mărire de salariu. Mai vorbesc și eu cu unii polițiști, care îmi spun cum s-a realizat această reformă. Este o glumă proastă. Consecința clară este că pleacă polițiști și, din păcate, cei experimentați, care chiar lucrau dosare din care au reieșit soluții de trimitere în judecată”, a precizat Teliceanu.

Singurul rezultat al acestei reorganizări este că a făcut polițiștii să plece

Teliceanu spune că nu e suficient să faci o reformă, dacă nu se ia în calcul detalii importante. „Dacă facem reformă și doar rebotezăm un compartiment, desființăm un altul, mutăm niște atribuțiunii dintr-o parte în alta și mutăm niște posturi dintr-o zonă în alta, fără oameni, vom avea zero rezultate. Programul propus de minister este zero. Nu va avea nicio eficiență. Vorbeam zilele trecute cu colegii mei care lucrează pe zona de evaziune fiscală și i-am întrebat ce dosare cu rechizitorii mai pot să scoată, și unul dintre colegi mi-a spus că nu mai sunt polițiști cu care să lucreze. El lucra în general cu Poliția Port, unde erau oameni experimentați, serioși. Mi-a spus atunci că acei polițiști vor să iasă la pensie, după ce s-au speriat din cauza acestei reorganizării. Deci singurul rezultat al acestei reorganizări este că a făcut polițiștii să plece. Este un fapt care afectează în primul rând bugetul de stat, pentru că evaziunea fiscală este în floare. Nu știu dacă vom avea mai mulți evazioniști, dar cu siguranță va scădea numărul celor prinși. Toți polițiștii care sunt în prag de pensie, dar care poate ar mai fi stat, sunt abătuți și majoritatea aleg să iasă la pensie. Eu am mai trecut prin niște reorganizări ale poliției și pot să vă spun că sunt pretexte pentru a nu se lucra. Cine voia să lucreze putea să o facă și cu această paradigmă organizatorică a Poliției. Rezultate erau și până acum.“

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos: