Seminarul musulman din Medgidia a ajuns o ruină: autorităţile aşteaptă fonduri, să refacă zona istorică

Bădrăgan: "Vorbim de Ziua Dobrogei, de Legea Dobrogei, dar ce facem cu monumentele?"

Locul în care, în negura istoriei, se predau ore de arabă şi de interpretare a Coranului, a ajuns o ruină. De altfel, peisajul de la Medgidia nu face notă discordantă faţă de majoritatea monumentelor istorice din România, lăsate în paragină, fie din lipsă de fonduri, fie din lipsă de interes. După mai multe tentative de reabilitare a celui mai vechi centru educaţional şi spiritual al comunităţii musulmane din România, care a funcţionat la Medgidia timp de 66 de ani, de data aceasta autorităţile pun piciorul în prag şi anunţă că se apucă de treabă.

Preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Ecologist Român, avocatul constănţean Dumitru Bădrăgan, a efectuat un "tur de forţă" la Medgidia, pentru a trage un semnal de alarmă în privinţa situaţiei deplorabile în care se află acest "element central al istoriei oraşului". Potrivit declaraţiilor acordate pentru "Replica", Bădrăgan pledează pentru reabilitarea monumentelor istorice din Dobrogea, care a rămas în urma celorlalte zone ale ţării, prin prisma investiţiilor şi a interesului acordat patrimoniului istoric: "M-am dus acolo pentru că aveam o informaţie. Am văzut care este stadiul monumentului şi am aflat că este un proiect în derulare. S-a luat legătura cu primarul, chiar luni consilierul nostru local ne-a spus ce a discutat şi e un proiect destul de mare pentru refacerea zonei şi pentru includerea în centrul turistic, ceea ce e foarte bine. Nu rămâne aşa monumentul. Eu aveam informaţia că se intenţionează renovarea, am văzut care este stadiul şi s-a creat subiectul. Totuşi, despre baia aceea turcească, nu ştiu dacă mai e vreuna în picioare prin Dobrogea. Noi, ca ecologişti, ne bucurăm că, într-adevăr, se face ceva după peste 20 de ani. Vorbim de Legea Dobrogei, facem Legea Dobrogei, dar unde sunt monumentele culturale ale provinciei? Am văzut şi din prisma omului care s-a plimbat prin Timişoara, prin Alba-Iulia, prin Arad. Am văzut ce înseamnă acel program operaţional de reabilitare a clădirilor vechi. Mă uitam în Timişoara, în Arad cum construiau şi refăceau monumentele şi în zona aceasta a Dobrogei, ce s-a întâmplat?", a declarat Bădrăgan, pentru "Replica".

Fonduri din Turcia pentru monumentele dobrogene

Într-adevăr, intenţia de reabilitare a fostului seminar musulman, cât şi a celebrei băi turceşti, există. Doar că... financiar "stăm" mai prost, ca de obicei. Primarul localităţii Medgidia, Marian Iordache, susţine că se străduieşte să depăşească acest impediment, tipic pentru mai oricare proiect de pe la noi şi caută susţinere financiară în Turcia, ca mână de ajutor pentru cultul musulman din Dobrogea şi, implicit, din Medgidia: "Proiectul monumentului este al cultului musulman, mai exact al Muftiatului Cultului Musulman, iar noi, sigur, îi ajutăm cu membrii comunităţii de aici. Dorim revigorarea băii turceşti, pentru a căpăta un aspect civilizat şi va deveni şi un centru cultural. În momentul de faţă, încercăm să obţinem finanţare pentru proiect din Turcia, dar tatonăm terenul şi aici. La anul, vom aplica pentru accesarea fondurilor europene, necesare. Până atunci, ne pregătim cu studii de fezabilitate, cu tot ce trebuie", a declarat Iordache. Seminarul musulman din Dobrogea are o istorie veche. Înfiinţat la Babadag, la 1610, a fost mutat din ordinul ministrului Spiru Haret în 1901, la Medgidia. Seminarul oferea ore de arabă şi de interpretare a Coranului, pe lângă alte materii legate de educarea şi păstrarea tradiţiilor minorităţii turco-tătare, iar absolvirea garanta dreptul de a fi numit în clerul musulman. În 1967, seminarul a fost închis, din "lipsă de candidaţi", însă există şi convingerea că acţiunea a făcut parte din planurile autorităţilor comuniste de a pune piedici şcolilor minorităţilor naţionale. După 1990, autorităţile româneşti, în colaborare cu cele din Turcia, au semnat un protocol pentru reînfiinţarea seminarului musulman şi pentru reconstrucţia complexului de clădiri ale fostului seminar musulman din Medgidia. Partea turcă se angaja să finanţeze complet această construcţie, demers consolidat printr-un alt protocol, încheiat în 1995. Intervenţii arheologice au avut loc în 2003 şi, din 2011, se dezbate "înfiinţarea centrului cultural musulman".

Marius Florian VASILE