11 state membre NATO alocă 2% din PIB pentru apărare, România este la 2,07%
11 state membre NATO alocă 2% din PIB pentru apărare, România este la 2,07%
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestFranţa, Norvegia şi Slovacia s-au alăturat în 2020 clubului ţărilor membre NATO care alocă cel puţin 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, a anunţat marţi Alianţa Nord-Atlantică, informează AFP, citată de Agerpres.
sursa foto: nato.int
În 2020, "clubul celor 2%", cum l-a denumit fostul preşedinte american Donald Trump, număra 11 state, precizează raportul prezentat de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Acesta a recunoscut însă că unele state aliate au depăşit pragul de 2% din PIB ca urmare a diminuării PIB-ului lor, în condiţiile crizei provocate de pandemia de coronavirus.
Cele 11 state membre ale "clubului celor 2%" sunt, în ordine: SUA (3,73%), Grecia (2,68%), Estonia (2,33%), Marea Britanie (2,32%), Polonia (2,31%), Letonia (2,27%), Lituania (2,13%), România (2,07%), Franţa (2,04%), Norvegia şi Slovacia (2%).
sursa foto: nato.int
Cu toate acestea, prima economie europeană, Germania, rămâne în continuare în afara clubului celor 2%, în condiţiile în care în 2020 cheltuielile pentru apărare au reprezentat doar 1,56% din PIB. De asemenea, Bulgaria a ieşit în 2020 din clubul celor 2%, ca urmare a unei scăderi a cheltuielilor pentru apărare de la 3,3% până la 1,6% din PIB. La coada clasamentului sunt Belgia (1,07%) şi Luxemburg (0,57%).
Raportul publicat marţi de NATO arată că România a cheltuit în 2020 suma de 21,431 miliarde de lei (2,07% din PIB) pentru apărare iar 23,08% din cheltuielile totale au fost pentru echipamente. Cifrele detaliate arată că peste jumătate (53,09%) din bugetul pentru apărare al României a fost cheltuit cu personalul.
Toate statele membre NATO s-au angajat, în 2014, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB până în 2024.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News