43 de specii de țânțari semnalate în România, iar MALARIA și WEST NILE sunt o amenințare pentru sănătatea publică!

Specialiștii Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” afirmă că, până în prezent, în țara noastră au fost semnalate 43 de specii de țânțari, iar riscul de apariție a malariei și a infecțiilor cu virusul West Nile, transmise de aceste insecte, „reprezintă o problemă extrem de importantă pentru sănătatea publică în România”.

„La noi în ţară s-au semnalat, până în prezent, 43 de specii de ţânţari cuprinse în 6 genuri din două subfamilii. În prezent, riscul de reemergenţă a malariei şi a infecţiilor cu virusul West Nile, transmise de țânțari, reprezintă o problemă extrem de importantă pentru sănătatea publică în România.

În epidemia de infecţii umane cu virusul West Nile din sudul României, din 1996, s-au înregistrat peste 800 de cazuri clinice (majoritatea meningoencefalite), cu o rată a mortalităţii de peste 5%, şi peste 100.000 de infecţii de gravitate medie şi inaparente. Virusul este adus în Delta Dunării, dar şi în alte zone umede, de păsările migratoare sosite din Africa.

Ţânţarii transmit trei tipuri importante de organisme patogene pentru om: plasmodii - protozoare care produc malaria, virusuri - care dau febra galbenă, denga, encefalite şi alte boli, și viermi care produc filarioze.

Oamenii, în general, ştiu puţine lucruri despre faptul că țânțarii pot transmite şi virusul Chikungunya, ale cărui simptome, până la un punct, sunt asemănătoare virusului West Nile, şi Dirofilaria, niște viermişori care pot produce uneori boli grave la om, dar mai des la animalele de companie. Momentan, însă, nu sunt semnale că am avea prezent virusul Chikungunya”, au transmis reprezentanții Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

În aceste condiții, direcțiile de sănătate publică au transmis tuturor administrațiilor publice locale să efectueze dezinsecții la nivel local.

Totodată, pentru a preveni îmbolnăvirile prin boli transmise de ţânţari, specialiștii Laboratorului entomologie medicală din Institutul ”Cantacuzino” recomandă:

- evitarea expunerii la înţepături de ţânţari între apusul de soare şi zorii zilei, când ţânţarii au cea mai mare activitate, sau îmbrăcarea unor bluze cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi șosete;

- utilizarea de substanţe repelente, care conţin DEET (N,N-diethyl-3-methylbenzamide), pe părţile neacoperite ale corpului;

- evitarea pătrunderii ţânţarilor în case prin montarea de plase la uşi şi ferestre;

- folosirea benzilor impregnate cu permethrin în zonele unde nu este posibilă evitarea intrării ţânţarilor în camera de dormit;

- utilizarea, în interiorul locuinţei, a spray-urilor sau a altor produse insecticide, dar și a uleiurilor aromatice pe bază de lavandă sau ulei de crizantemă;

- aplicarea de permethrin pe haine, plase de ţânţari, pereţii cortului sau pe alte materiale, dar nu pe piele;

- eliminarea apei stagnate, prin golirea recipientelor de colectare a apei pluviale, a jardinierelor, bidoanelor şi găleţilor, îndepărtarea anvelopelor uzate din curţi, curăţarea jgheaburilor înfundate, îndepărtarea gunoiului menajer.

Din punct de vedere al condiţiilor favorizante pentru înmulţirea ţânţarilor, apa este elementul cel mai important. În ciclul de viaţă al ţânţarului, stadiile de larvare şi de pupă, se întâmplă în apă. Însă, larvele de ţânţari nu pot să supravieţuiască în ape foarte adânci, pentru că au nevoie să respire aer. Așadar, bălţile cu apă puţin adâncă şi cu apă stătută, cu sau fără vegetaţie, precum şi zonele de mlaştină sau băltire a apei sunt favorizante dezvoltării larvelor.

În zona oraşelor, subsolurile blocurilor, mai așes dacă sunt inundate, constituie, de asemenea, locuri propice pentru dezvoltarea acestor mici vietăţi periculoase, dezvoltare grăbită și de căldura sezonului estival.

F.B.