Adrian Mihălcioiu, președinte SLN: Încă mai sunt companii care cer bani de la navigatori
Adrian Mihălcioiu, președinte SLN: Încă mai sunt companii care cer bani de la navigatori
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestProblemele navigatorilor sunt destul de multe și printre ele amintim dificultăți în efectuarea schimburilor de echipaje, neplata salariilor, îmbolnăviri și accidente la bordul navelor, concedii de boală neacordate. Reporterii Replica de Constanța au vorbit despre acestea cu Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România.
Meseria de navigator este una pe atât de frumoasă, pe cât este de riscantă. Asta și din cauza celor ce fac parte din această breaslă. Ademeniți de salariile vizibil mai mari față de ce ar câștiga în țară, tinerii îndeosebi nu se înghesuie să se intereseze despre companiile cu care vor lucra. Președintele SLN a vorbit despre problemele întâmpinate de navigatori, despre contractele care nu se respectă de către armatori dar și despre lipsa acută de personal nebrevetat de piață, lucru care duce la salarii destul de mari pentru un post de timonier.
Schimburi de echipaj sunt îngreunate
Potrivit lui Adrian Mihălcioiu, navigatorii semnează un contract în care nu sunt specificate toate condițiile, astfel că se pot trezi cu o durată mai mare a voiajului sau că nu au asigurări de accidente:„ Avem accidente de muncă. Noi îi îndrumăm cu ce trebuie să facă să poată ajunge la asigurare. De când a început războiul, au mai ieșit ucraineni din piață, au ieșit ruși din piață, navigatori. Nu a avut cine să compenseze plecarea lor cu altcineva. E o lipsă de personal, era și după COVID. Mai sunt încă țări care au restricții precum China, Coreea de Sud, India. Mai sunt restricții în care se cere carantină, și care îngreunează schimburile de echipaj. O altă problemă ar fi folosirea unor contracte de muncă, altele decât cele care sunt negociate și semnate de armatori de către unele sindicate. Nu vorbim de bani. Vorbim de durata voiajului, în caz de deces, de îmbolnăvire, de accidente. Lucruri care pe contract poate nu sunt trecute, dar nava poate avea un contract colectiv de muncă în care drepturile tale sunt oricum descifrate mult mai bine decât în contractele de muncă semnate. Este o problemă actuală, dar nu va persista și în viitor, pentru că în România noi avem o altă lege și lucrurile încep să se lege puțin, dar pentru navigatorii care semnează direct cu armatorii, e o problemă.” a declarat acesta pentru Replica.
Nu trebuie să plătești banii pe care îi dă compania pentru schimbul tău
În privința salariilor, președintele SLN a declarat că ele sunt la nivelul pieței, atenționând navigatorii că nu trebui să plătească banii pe transportul celui care îi schimbă la navă: „ Salariile sunt în piață, ele sunt la nivelul pieței. Sunt peste ce se negociază în contractele de muncă. Contractele colective de muncă au un caracter minimal. Marele beneficiu al acestor contracte, este că niciodată atunci când este o criză și navele sunt trase pe dreapta, niciodată nu poți să iei salariul mai mic decât e prevăzut în contractul de muncă colectiv. Și cu cât te apropii mai mult de realitate, cu atât la o problemă de criză, salariile nu pot fi micșorate cu mai mult decât scrie în contractele colective de muncă. Plus condițiile de terminare a contractului, de repatriere în cazul în care angajatul cere repatriere înainte de termen. Dreptul internațional spune foarte clar că nu trebuie să plătești banii pe care îi dă compania pentru schimbul tău. Nici un caz să plătești bani pentru cel care vine și te înlocuiește. Sunt companii care cer și acest lucru. Încă mai sunt companii care mai cer bani navigatorilor, chiar și în România. Multe sunt în Asia și cer bani pentru a-i angaja, ceea ce e interzis de convenții internaționale, de legislația internațională. Și pe la noi se mai practică, dar pe zi ce trece, aceste practici sunt pe zi ce trece mai puține.”
Nu mai avem forță de muncă nebrevetată în Europa
Din ce în ce mai mulți navigatori încep să își cunoască drepturile și să se afilieze la un sindicat însă pe piața de profil există o criză a personalului nebrevetat lucru care duce la mărirea salariului pentru aceștia: „S-a mai realizat în ultimul timp ce înseamnă sindicatul în rândul navigatorilor. A mai dispărut probabil și zgomotul de fond făcut de agenții, pentru că vrând nevrând, ne cunosc mai bine prin noua legislație și văd cum stau lucrurile, și orice agenție de shipping vede foarte bine ce înseamnă un sindicat și nu e ceea ce gândeau ei înainte. Dar nu pot spune că este un exod către sindicat, în schimb se realizează mai bine fenomenul de organizație sindicală. Navigatorii se pot afilia, oriunde, la orice organizație, și am văzut aici că preferința este pe Sindicatul Liber al Navigatorilor și nu pe alte organizații din Europa, ceea ce este un lucru bun. În general sfaturile tuturor sunt că trebuie să fii membru al unei organizații ITF din țara ta, unde vorbești limba ta și te înțelegi mai bine. Mai avem probleme foarte multe cu partea de înțelegeri între țări. În continuare, navigatorii români nu pot să lucreze pe nave sub pavilionul european, decât în condițiile în care sunt taxați la nivel european.
Toți navigatorii europeni, pe nave sub pavilionul european, sunt taxați în țările lor. Non-europenii nu sunt taxați, și aici există o defavorizare a europenilor, din cauza aceasta, și numărul de oameni interesați de shipping în Europa sunt din ce în ce mai puțini. Nu mai avem forță de muncă nebrevetată în Europa, se caută motoriști și nu se găsesc. Avem negociate salarii până la 4.000 de dolari pe lună pentru un timonier, în condițiile în care piața dă unui ofițer 4.000 de dolari pe lună, pentu că nu se găsesc nebrevetați. Armatorii acum încep să-și dea seama că politica lor de a lua deja oameni pregătiți din Asia, nu este cea mai bună pentru că acum se pune accentul pe condiții de muncă europene, pe navele europene, care navigă în spațiul european maritim. Sunt niște facilități pentru armatorii europeni care nevigă exclusiv în spațiul maritim european, dar trebuie să ai numai navigatori europeni, și aici e o problemă. Dacă un singur navigator este străin în lista de echipaj, atunci îți pierzi toate facilitățile oferite de acest sistem. Armatorii și-au dat seama, că prin politica lor de ani buni de a nu avea brevetați, acum suferă.” a mai adăugat acesta.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News