Analizele de sânge: ce depistează, dar și cum le poți interpreta

Analizele de sânge trebuie făcute cel puțin o dată pe an. Scopul acestora este de a indică starea generală de sănătate, dar și de a depista anumite probleme specifice. Totodată, analizele de sânge pot fi recomandate de către medic și pentru a monitoriza modul în care un tratament funcționează, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

Recoltarea probei de sânge se poate realiza în orice moment al zilei. Este adevărat însă că anumite analize sunt mai relevante dacă sângele este recoltat dimineață, pe stomacul gol. Medicul specialist va oferi indicațiile necesare cu privire la condițiile de recoltare. Pentru că anumite analize, precum colesterolul, glicemia sau trigliceridele, să nu fie compromise, ideal ar fi să se evite consumul de grăsimi și zahăr înainte de recoltarea probei de sânge.

Hemograma completă

Hemograma este analiză recomandată pentru depistarea multor afecțiuni, începând de la anemie și până la leucemie. Hemograma completă furnizează informații cu privire la componentă sângelui și cuprinde analiză celulelor albe, analiză celulelor roșii, analiză hematrocritelor, analiză hemoglobinei, analiză trombocitelor precum și analiză de volum mediu plachetar.

Hemocultură

Hemocultură este un test important pentru laboratorul de microbiologie, această având rolul de a detecta microorganismele prezente. Bacteriile și fungii din sânge sunt puși în evidență de hemocultură. Această analiză este recomandată atunci când medicul suspectează prezența unei infecții în organism.

Pentru hemocultură, sângele este recoltat în condiții stricte, apoi este transferat în recipiente ce conțin medii sterile de cultură. Hemoculturile sunt apoi urmărite zilnic pentru identificarea agenților patogeni. Rezultatele pentru o asemenea analiză sunt gata în 10 zile.

Valori de referință pentru interpretarea analizelor de sânge

Hematii (Eritrocite): 4,2 – 5,5 milioane de hematii/ mm cub de sânge (la bărbați valorile pot fi mai mari)

Valorile scăzute pot indica: hemoragie, anemie, hemoliza, leucemie, mielom multiplu

Valorile crescute pot indica: boală cardiacă congenitală, BPOC, fibroză pulmonară, stres, altitudine crescută

Hemoglobină: 12 – 16 g/ 100 mL (la bărbați valorile pot fi mai mari)

Valorile scăzute pot indica: anemie, hemoragie, boli renale, malnutriție, hemoglobinopatie

Valorile crescute pot indica: deshidratare, altitudine înalta, boli cardiace congenitale, BPOC, arsuri

Leucocite: 4.000 – 11.000/ mm cub

Valorile scăzute pot indica: gripă, rubeolă, rujeolă, febra tifoidă, hepatită, septicemia

Valorile crescute pot indica: sarcina, stres, menstruație, efort fizic, infecții, tumori, comă diabetică sau anumite tratamente medicamentoase (pe baza de adrenalină, acid acetilsalicilic și nu numai)

Trigliceride: sub 1,5 g/l

Valorile scăzute pot indica: malnutriție, hipertiroidism

Valorile crescute pot indica: diabet, hipotiroidism, pancreatită, alcoolism, boli hepatice, sarcina, alimentație bogată în carbohidrați, tratamentul cu anumite medicamente (steroizi, contraceptivele orale, acidul acetilsalicilic și nu numai)

VSH: 0 – 30 mm/h (valorile de referință diferă în funcție de sex și categoria de vârstă, medicul poate spune dacă valorile sunt sau nu normale pentru categoria din care faci parte)

Valorile scăzute pot indica: politicemie, sferocitoza, microcitoza, insuficientă cardiacă congestivă, ciroză, hipervascozitate a sângelui

Valorile crescute pot indica: anemie, sarcina, menstruație, infecții acute, infecții cronice, infecții virale, infecții parazitare, boli inflamatorii, insuficientă renală, intoxicație cu metale grele, boli autoimune

HDL-C (colesterolul “bun”): 35 – 100 mg/dL

Valorile scăzute pot indica: fumat, sedentarism, obezitate, diabet, insuficientă renală

Valorile crescute pot indica: efort fizic, consum de alcool, tratament cu insulină

LDL (colesterolul “rău”): până în 130 mg/dL

Valorile ce se află între 130 – 160 mg/dL: risc moderat de atac de cord

Valorile de peste 160 mg/dL: risc crescut de atac de cord