Atenție! Vertijul poate fi semnul unui atac cerebral

Potrivit prof. dr. Cristian Dinu Popescu, șeful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iași, amețeală sau vertijul este o senzație neplăcută care se caracterizează prin pierderea echilibrului, senzația de rotire a obiectelor din jur, clătinare și uneori cădere.

Desigur, anterior amețelii pot să apară și alte semne, cum ar fi greață, vărsăturile sau încețoșarea vederii. Simptomele care însoțesc, de obicei, vertijul sunt:

•     greață,
•     vărsături,
•     paloare,
•     transpirații,
•     anxietate,
•     teamă,
•     uneori leșin.

Aceste simptome sunt cauzate de conexiunile multiple dintre organul vestibular (aflat în urechea internă) și sistemul nervos autonom.

Orice lezare a sistemului vestibular poate cauza perturbări vegetative. Rolul cel mai important în reglarea echilibrului îl deține sistemul vestibular, care cuprinde un aparat de recepție (porțiunea vestibulara a urechii interne, numită și labirint), o cale de transmitere (nervul vestibular) și căile vestibulare centrale, dintre care unele se termină în lobul temporal. Amețeală, încețoșarea privirii și pierderea stării de conștientă fac parte dintre simptomele sincopei (leșîn) de cauze neurologice sau cardiace.

Semne ale unor dezechilibre

Amețelile reprezintă semne ale organismului care indică existența unor dezechilibre sau leziuni. Dacă sunt descoperite la timp și dacă sunt luate măsurile necesare recomandate de medic, se înlătura evoluția multor afecțiuni și se restabilește starea de sănătate. Aceste semne pot să apară în orice perioada a anului, dar ele sunt mai frecvente vara, în zilele călduroase, cu temperaturi ridicate și primăvară, când organismul este mai slăbit după perioada rece a anului și mai lipsit de cantitatea necesară de vitamine și minerale.

Amețeală poate să apară și la persoane sănătoase, la aplecarea și apoi ridicarea bruscă a capului, după învârtire, în cazul purtării unor ochelari nepotriviți, în timpul sarcinii sau în timpul unei călătorii cu mașină, cu avionul sau cu vaporul. În aceste situații, sistemul vestibular este stimulat mai puternic sau pentru perioade mai lungi de timp. Dar amețeală poate apărea și în cazul unor boli, cum ar fi: anemia, creșterea sau scăderea tensiunii, infecții ale urechii, infecții ale creierului – cum ar fi encefalitele, intoxicații cu alcool etc.

Vertijul care acompaniază afecțiunile cerebrale (numit „vertij central”) este rareori un simptom izolat. El apare, de obicei, însoțit de alte simptome neurologice cum ar fi: dizartrie (tulburare a vorbirii), vedere dublă, slăbiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare, amorțeală sau înțepături la nivelul diferitelor părți ale corpului, pierderea conștientei. Orice afecțiune care provoacă vertij are și trăsăturile ei caracteristice.

Accidentul ischemic tranzitor (AIT) și AVC (accident vascular cerebral) constituit sunt caracterizate prin apariția bruscă a vertijului și vederii duble, deficit motor (slăbiciune la nivelul membrelor), pierderea coordonarii mișcărilor. Vertijul este de obicei constant și se menține timp îndelungat.

Dacă la AIT simptomele dispar în maxim 24 de ore, în cazul unui AVC constituit, vertijul este de obicei constant și se menține timp de câteva zile. AVC-ul este o afecțiune tipică pentru vârstnici. Vertijul apărut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei însoțit de dureri de cap cu intensitate crescîndă și este unilateral. Vertijul poate crește în diferite poziții particulare ale corpului.

Tulburări de echilibru

Tulburările de echilibru apar și în cazul leziunilor care interesează sensibilitatea profundă conștientă. Această din urmă realizează informarea scoarței cerebrale asupra poziției în spațiu a segmentelor corpului uman, inclusiv în mers sau când stăm în picioare. În cazul unor leziuni ale măduvei spinării, ale talamusului și scoarței cerebrale, prin interesarea cailor sensibilității profunde conștiente apar și unele tulburări de echilibru.

La fel de important este și cerebelul, unde corpul nostru este reprezentat topografic ( fiecare segment). Cerebelul primește informația despre mișcarea segmentelor corpului prin căile sensibilității profunde inconștiente. În cazul în care există astfel de tulburări de echilibru nu se poate face coordonarea armonioasă a mișcărilor la membrele inferioare.

Bolnavul merge cu picioarele depărtate. În leziunile creierului mic mersul este nesigur, al omului beat (alcoolul afectează în special creierul mic). Tratamentul va fi corespunzător bolii în care apare tulburarea de echilibru.

Afecțiuni ale urechii interne

Pentru a putea pune un diagnostic corect, trebuie urmărită durata vertijului. Dacă este vorba de secunde sau minute, atunci știm că suntem în față unui atac ischemic tranzitoriu, iar pacientul trebuie îndrumat la neurolog. Dacă amețeală durează ore și mai este însoțită și de fenomene auditive, ne aflăm în față unei probleme de natură orl, care poate fi tratată corect de otolog.

În cazul unui atac sever de amețeală cu persistența îndelungată, cu localizare unilaterală și dificultăți de auz, însoțită de greață și vărsături este posibil să fie vorba de o afecțiune a urechii interne.

Și spondiloză cervicală poate provoca amețeli

Spondiloză cervicală intervine prin tulburările de irigație ale centrilor de echilibru. În anumite condiții, la mișcările capului și gâtului cel puțin una dintre arterele cerebrale este comprimata tranzitoriu.

Astfel, se diminuează debitele de sânge care ajung la sistemul vestibular și apar amețelile. Se mai pot adaugă și elemente vegetative, cum ar fi scăderea valorilor tensiunii arteriale și poziția „în picioare”, ceea ce poate agrava tulburările de echilibru. La acestea se adaugă greață și apariția unor sunete în urechi.

Migrene

În migrene, amețeală este asociată cu durerea de cap și de obicei o precede, o acompaniază sau persistă și după episodul cefalgic. Vertijul și cefaleea apar sub formă de atac, iar între atacuri pacientul nu are nici amețeli, nici dureri de cap. Migrenă este mai frecvența la persoanele tinere sau de vârstă medie, mai ales la femei.

Vertijul poate fi, de asemenea, unul din simptomele epilepsiei. În unele cazuri pacienții au amețeli și pierderi de conștientă (imobilitate, „absența”) și uneori halucinații și mișcări stereotipe, de exemplu mestecat.

”De ce amețesc când mă ridic brusc din pat?”

Amețelile sunt cauzate de o stimulare brutală a sistemului vestibular care excită o componentă vegetativă. Această duce la o scădere bruscă a tensiunii în arterele care transporta sângele la creier. Prin scăderea tensiunii, creierul primește mai puțin sânge oxigenat. Amețeală, provocată de lipsa oxigenării corespunzătoare a creierului, survine adesea la ridicarea din poziția culcat sau așezat (așa-numită hipotensiune posturală) și durează numai câteva secunde.

Hipotensiunea ortostatica însoțește diabetul, unele polinevrite toxice etanolice, traumatismele cervicale și cerebrale. Vertijul apare și în cazul în care nivelul zahărului din sânge scade foarte mult, în cazul în care nu ați mâncat nimic sau dacă suferiți de diabet, când sunteți deshidratat din cauza consumului insuficient de lichide sau a pierderii de lichide din organism, prin diaree, de exemplu.

Tratament stabilit în funcție de cauză

Stabilirea cauzei amețelii și alegerea tratamentului adecvat pot necesită examinări de clarificare la un serviciu medical ORL – chirurgie, neurologie, medicină internă, endocrinologie sau orice altă specialitate dacă este nevoie. Examenul chirurgical sau de gastroenterologie ar putea elimina o serie de afecțiuni digestive care se însoțesc de greață și vărsături. Uneori trebuie internați pacienții la care este suspectat un vertij de cauza cerebrală.

Tratamentul urmărește în principal eliminarea simptomelor. Tratamentul farmacologic joacă un rol important în eliminarea simptomelor și permite pacientului să-și reia viață normală. Medicamentele disponibile sunt: antiemetice (previn vărsăturile și greață), antimigrenoase, uneori antiepileptice și trofice cerebrale.

Când trebuie să mergem la medic

Amețelile care apar în mod repetat nu trebuie neglijate. Ele pot fi semnul unor boli, unele dintre ele grave, cum ar fi ateroscleroza cerebrală, accidentele vasculare cerebrale, encefalitele de trunchi cerebral, scleroză multiplă, modificări hormonale, stres prelungit cu creșterea valorilor tensiunii arteriale. Este necesar să apelăm la medic dacă amețelile se repetă, dacă sunt însoțite de febra, dureri de urechi sau de cap, dacă apar în timpul unui tratament cu medicamente prescrise de medic.

”Pacienții trebuie să solicite ajutorul unui serviciu medical de urgență în cazurile în care amețeală este însoțită de tulburări de vedere, amorțirea fetei și membrelor, palpitații, dureri toracice, dificultăți de respirație sau confuzie mintală ori dacă amețelile persistă, în ciuda îngrijirilor medicale”, încheie prof. dr. Cristian Dinu Popescu.

De ce apare senzația de amețeală

Senzația de amețeală presupune tulburări tranzistorii sau suferințe constituite ale analizatorului vestibular periferic și central. Informațiile de la nivelul organului periferic al echilibrului, organul vestibular, localizat în urechea internă, sunt transmise nucleilor vestibulari – un conglomerat de celule nervoase de la nivelul creierului.

De aici, stimulii se duc în lobii temporali ai scoarței cerebrale. Centrul cortical din lobii temporali supervizează echilibrul întregului corp, poziția capului și a trunchiului. Un obstacol pe această cale de transmitere a informației sau stimulările neadecvate de la orice nivel al sistemului nervos poate cauza pot cauza vertij. Echilibrul este controlat și menținut de centrii corticali, care primesc informații de la nivelul organului echilibrului, localizat în urechea internă, dar și de la alte organe de simt, scrie doctorulzilei.ro.