Bila leneșă: 5 ceaiuri de încercat

Bila, cunoscută și drept fiere, nu este un organ în sine, ci un lichid galben-verziu, secretat de ficat și depozitat în vezica biliară. Bila conține colesterol, apă, săruri și pigmenți biliari și lecitină. Rolul bilei este de a susține procesul de digestie. Astfel, odată ce alimentele încep să fie digerate, bila este evacuată din vezică, prin duoden, pentru a descompune lipidele din mâncare, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

Ce este bila leneșă?

Bila leneșă sau dischinezia biliară este o tulburare de motilitate prin care bila nu este transportată corect prin tractul biliar către vezica biliară. În consecință, vezica biliară nu poate furniza o cantitate suficientă de bilă pentru ajutarea procesului de digestie. Acest fenomen îngreunează procesul digestiv, motiv pentru care poartă numele de bilă leneșă.

Cauzele bilei leneșe

Există mai mulți factori care pot duce la instalarea dischineziei biliare, dar mecanismul, în sine, este declanșat de lipsa unei contractări musculare normale la nivelul vezicii biliare. Deși cauzele propriu-zise pentru această anomalie nu sunt cunoscute, experții sunt de părere că următorii factori de risc pot contribui la apariția bilei leneșe:

- Inflamația cronică

- Obezitatea

- Un dezechilibru hormonal

- Stresul excesiv

- Contractarea excesivă a mușchiului sfincterului Oddi

De asemenea, bila leneșă poate apărea ca simptom al mai multor boli, printre care se numără hipotiroidisimul, diabetul, pancreatita, fibromyalgia și boala celiacă. Dischinezia biliară este mai frecventă la femei decât la bărbați și apare, de regulă, între 40 și 60 de ani.

Simptomele bilei leneșe

Principalele simptome ale bilei leneșe includ:

- Stări puternice de greață, însoțite adesea de vărsături

- Constipație

- Stare de slăbiciune

- Dureri de cap

- Dureri abdominale (în special în partea dreaptă)

Schimbări necesare în alimentație

Înainte de a urma un tratament medicamentos, medicul îți va recomanda anumite schimbări în dietă. Așadar, pentru atenuarea simptomelor, se recomandă mâncărurile ușor digerabile, cum ar fi legumele și fructele proaspete, carnea slabă (pui, curcan, pește) și carbohidrați complecși. De asemenea, se recomandă prepararea lor fie la grătar, fie mâncate ca atare sau fierte. În ceea ce privește alimentele care trebuie evitate, lista cuprinde mâncărurile grase și alimentele bogate în grăsime (atât animală, cât și vegetală), alimentele conservate, mezelurile, mâncărurile prăjite, condimentele, murăturile, lactatele grase, nucile, ciocolata, vinetele, ceapa și usturoiul. Băuturile acidulate, alcoolul și tutunul ar trebui, de asemenea, evitate.

Ceaiuri benefice în tratamentul bilei leneșe

Soluțiile naturiste pot fi de ajutor în remedierea simptomelor. Printre cele mai bune ceaiuri în acest sens se numără:

1. Ceaiul de anghinare

Ceaiul de anghinare este un remediu naturist folosit cu precădere în cultura vietnameză și, deși nu este foarte cunoscut la noi, acesta poate fi găsit în orice magazin naturist. De asemenea, îl poți prepara singură - tot ce trebuie să faci este să fierbi, timp de un minut, câteva frunze de anghinare, și să lași apoi la infuzat circa 10 minute. Anghinarea este bogată în micronutrienți precum vitamine (A, B1 și C), minerale (magneziu, fier, calciu și zinc) și antioxidanți. Prin fierbere, o parte din acești nutrienți se transferă în infuzie.

Ceaiul de anghinare promovează secreția de fiere și stimulează golirea vezicii biliare atunci când e nevoie de bilă pentru a ajuta digestia. În plus, este un remediu antistres, deci dacă dischinezia biliară a apărut pe fondul unei perioade de stres intens, te poate ajuta să elimini factorul declanșator. În plus, te poți bucura și de alte beneficia în urma consumului de ceai de anghinare. Acesta poate stimula sistemul imunitar, grație conținutului de vitamina C și antioxidanți, poate scădea nivelul de colesterol și îmbunătăți sănătatea cardiovasculară, și poate avea chiar și efecte anti-îmbătrânire. Se recomandă consumul unei căni de ceai de anghinare dimineața, pe stomacul gol, sau înaintea meselor principale. Este de preferat să nu adaugi zahăr în ceai.

2. Ceaiul de păpădie

Păpădia este un remediu naturist cunoscut în tratamentul afecțiunilor de ficat și vezică biliară, dar care poate fi de folos și în remedierea problemelor sistemului digestiv. Extractul amar de păpădie stimulează secreția biliară și ajută în reglarea tranzitului intestinal. În plus, păpădia este o sursă bogată de betacaroten, magneziu, zinc, fier, calciu, iar ceaiul de păpădie, consumat frecvent, poate avea proprietăți antiinflamatorii semnificative. Acest lucru se datorează, în special, conținutului de taraxasterol, un antioxidant puternic ce ajută la reglarea cantității de celule albe în sânge, prevenind, astfel, procesele inflamatorii inutile din organism.

Ceaiul de păpădie este și o sursă foarte bună de potasiu, mineral cu rol de electrolit ce stimulează activitatea inimii și poate ajuta rinichii în filtrarea mai eficientă a toxinelor. Nu în ultimul rând, polizaharidele din păpădie pot reduce stresul oxidativ exercitat asupra ficatului, de aceea este și secreția de bilă este reglată, iar procesul de digestie se normalizează. Se recomandă consumul zilnic, de preferat o cană dimineața, pe stomacul gol, fără zahăr adăugat.

3. Ceaiul de pelin

Ceaiul de pelin este un miracol al naturii, fiind bogat în nutrienți și în proprietăți antiinflamatoare, antiseptice, antibacteriene și antivirale. Este folosit încă din Antichitate, cu multiple scopuri curative.

În ceea ce privește bila leneșă, ceaiul de pelin poate fi de ajutor pentru că stimulează producția de fiere și de sucuri gastrointestinale, necesare pentru o digestie normală. De asemenea, promovează sănătatea tubului digestiv, grație proprietăților dezinfectante și antiinflamatoare.

În plus, are acțiune antiparazitară, eliminând paraziții interni nocivi, cum ar fi tenia, lamblia sau giardia. Conținutul de antioxidanți este, de asemenea, remarcabil. Ceaiul de pelin conține camazulenă și tujon, antioxidanți puternici care combat stresul oxidativ asociat cu boli grave, cum ar fi cancerul, boala Alzheimers și afecțiunile cardiovasculare. Ceaiul de pelin poate fi consumat dimineața sau seara, atât pe stomacul gol, cât și după masă.

4. Ceaiul de gălbenele

Extractul de gălbenele este un panaceu specific culturii noastre, grație numeroaselor proprietăți benefice, printre care se numără cele antifungice, antimicrobiene, cicatrizante și regenerante. Un fapt mai puțin cunoscut este că extractul de gălbenele este bogat în antioxidanți ce luptă împotriva proceselor inflamatorii și a stresului oxidativ. Cei mai importanți antioxidanți conținuți de gălbenele fac parte din clasele de carotenoizi și flavonoizi.

De asemenea, ceaiul de gălbenele poate stimula secreția biliară, proteja ficatul de stres oxidativ și ameliora durerile musculare. Se poate consuma de câteva ori pe zi, înainte de mese.

5. Ceaiul de mentă

Ceaiul de mentă este un remediu aromat, gustos și relaxant. În plus, este bogat în proprietăți folositoare organismului uman. În primul rând, ceaiul de mentă este o soluție excelentă pentru tratarea disconfortului abdominal, diareei și crampelor. Are proprietăți calmante, antiseptice și antibacteriene și, în plus, stimulează secreția biliară. Acesta este foarte bun și în normalizarea tranzitului intestinal, deoarece ajută la relaxarea mușchilor prezenți la nivelul tractului gastrointestinal.

Mentolul conținut de frunzele de mentă ajută la atenuarea stărilor de greață, a migrenelor și durerilor de cap și poate înlătura starea de oboseală. De asemenea, aroma mentolată calmează stările de anxietate și de neliniște și asigură un somn liniștit. Ceaiul de mentă poate fi consumat la orice oră din zi, înainte sau după mese, și poate fi preparat simplu și acasă, prin deshidratarea frunzelor de mentă și infuzarea lor preț de 10 minute în apă fierbinte.