BNR anunță creșterea inflației din cauza presiunii asupra prețurilor la energie și combustibil

Conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să urmeze o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, pe fondul creşterii preţurilor la combustibili şi energie şi a majorării cotaţiilor la materiile prime.

Creșterea inflației

În perspectivă mai îndepărtată sunt aşteptate presiuni dezinflaţioniste tot mai evidente, din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 şi continuată în acest an, se arată într-un comunicat BNR.

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influenţelor anticipate să decurgă din creşterea preţurilor combustibililor şi energiei şi din mărirea cotaţiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare - în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu şi al secetei severe din acest an -, precum şi din evoluţia cursului de schimb al leului”, arată BNR într-un comunicat de presă transmis după întrunirea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României în şedinţa din 8 octombrie 2026.

 De asemenea, conducerea BNR precizează că sunt aşteptate presiuni dezinflaţioniste tot mai evidente, însă, în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 şi continuată în acest an, cu implicaţii favorabile şi asupra anticipaţiilor inflaţioniste, şi de natură să conducă la ajustarea deficitului de cont curent.

„Incertitudini mari rămân totuşi asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor potenţial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv”, se arată în document.

Oficialii BNR atrag atenţia că incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă şi conflictul din Orientul Mijlociu şi criza energetică, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

„În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare, precum şi ale conflictului din Orientul Mijlociu şi ale războiului din Ucraina, cât şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice”, se arată în comunicat.

Creșterea inflației

Scădere substanţială în primele două luni din trimestrul III 2026

Conducerea BNR menţionează că rata anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere substanţială în primele două luni ale trimestrului III 2026, aşa cum s-a anticipat, coborând la 8,16%în iulie şi la 6,17 % în august, de la 10,42% în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor în perioada similară a anului anterior.

„Efectele de bază dezinflaţioniste asociate celor două şocuri pe partea ofertei produse în iulie-august 2025 au afectat prioritar evoluţia componentelor exogene ale IPC, fiind resimţite puternic la nivelul dinamicii anuale a preţurilor energiei. Influenţe suplimentare în sens descendent au venit din continuarea descreşterii pronunţate a preţurilor LFO, care au fost doar în mică măsură contrabalansate de cele generate de scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creşterii accentuate a cotaţiei petrolului”, suţin oficialii de la BNR.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a înregistrat o scădere considerabilă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III 2026, reducându-se la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării impozitelor indirecte la mijlocul trimestrului III 2025, dar şi în condiţiile descreşterii cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi ale slăbirii cererii de consum. Mici influenţe de sens opus au decurs din creşterea tarifelor de telecomunicaţii şi a preţului poliţelor RCA, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, inclusiv pe fondul nivelului ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut în august 2026 la 6,3 %, de la 9,2%, în iunie 2026.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus la 9,5 %, în august 2026, de la 9,%, în iunie 2026, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC s-a situat în august 2026 la 8,6%, nivel similar celui din iunie 2026, potrivit protv.