Bocănete: ‘Vreau să întăresc şi să dezvolt Universitatea Tomis, pentru a oferi Constanţei specialiştii de care are nevoie’

Interviu despre politică şi educaţie, la Constanţa

Paul Bocănete

O viață de om dedicată profesiei de dascăl: profesorul Paul Bocănete a ales catedra, urmând tradiția familiei sale. „Port trei generații de dascăli în spate”, mărturisește reputatul cadru universitar de fiecare dată când își amintește de cei dragi. De mai bine de trei decenii le predă studenților din Constanța, iar de zece ani este rectorul Universității „Tomis” Constanța, instituție de învățământ superior pe care a înființat-o din dorința de a le oferi tinerilor „altceva”: o educație la standarde înalte în unele dintre cele mai căutate domenii, la ora actuală.

Pentru că nu s-a mulțumit niciodată să privească de pe margine, ci a simțit că este nevoie de mai mulți intelectuali în politică, pentru a pune umărul la îndreptarea sistemului educativ din țara noastră, a intrat și în politică. Într-un interviu acordat „Replicii de Constanța”, prof. univ. Paul Bocănete a descris cum s-au îmbinat profesia de profesor și politicul, dar și despre planurile de viitor pentru proiectul său de suflet, Universitatea „Tomis” Constanța.

Reporter: Sunteți originar din Turnu-Severin. De ce Constanța și de ce la catedră?

Paul Bocănete: Am ajuns la Constanța în 1970, prin repartiție ministerială, după ce am terminat Facultatea de Energetică din București. Am fost repartizat la CET, unde am lucrat inițial ca dispecer, iar ulterior ca șef de secție. Ulterior, am intrat în învățământ. Port trei generații de dascăli în spate, începând de la străbunicul meu, care a fost preot și învățător, înființase o școală chiar în incinta bisericii. Așa că am simțit că menirea mea este învățământul. În 1982, m-am specializat pe organizarea și conducerea producției. Sau management, cum îi spune acum. Am colaborat, în calitate de cadru didactic asociat, cu Institutul de Învățământ Superior din Constanța, încă din 1979, pentru ca în 1991 să dau concurs la Institutul de Marină Civilă – actuala Universitate Maritimă Constanța -, unde sunt și în prezent profesor.

Rep: A urmat o altă etapă, și anume înființarea unei universități. De ce această inițiativă?

P.B.: Pentru a fi cât mai satisfăcută și împlinită această chemare spre învățământ, am înființat, în 1998, Fundația Gaudeamus, sub egida căreia am fondat Universitatea Gaudeamus, devenită în 2007, Universitatea „Tomis” Constanța, și Liceul Gaudeamus.

La Universitatea „Tomis” Constanța pregătim economiști, în facultăți autorizate să funcționeze în conformitate cu standardele europene, stipulate în Convenția de la Bologna. În cadrul universității funcționează Facultatea de Economia Comerțului, Turismului, Serviciilor și Managementului Calității, Facultatea de Administrarea Afacerilor și Facultatea de Finanțe Bănci Contabilitate.

Facultatea de Economia Comerțului, Turismului, Serviciilor și Managementul Calității este de mare utilitate în peisajul universitar constănțean, având în vedere caracterul turistic al litoralullui Mării Negre. Această specialitate conturează multiple perspective de dezvoltare a viitorului absolvent, deoarece înglobează acele discipline ale economiei care se află în continuă dezvoltare, țintă finală fiind ca absolvenții să aibă cunoștințele necesare pentru a deveni manageri în turism, comerț și servicii.

Facultatea de Administrarea Afacerilor este o specialitate modernă, de actualitate în universitățile de renume din întreaga lume. În Constanța, este unică. Absolvenții acestei specialități învață să conducă firme, să întocmească planuri de afaceri și poate să profeseze după absolvire în orice domeniu economic.

Cât privește Facultatea de Finanțe Bănci Contabilitate, este una dintre cele mai solicitate specializări, date fiind perspectivele de angajare după finalizarea studiilor. Un absolvent poate lucra în corpul de inspectori fiscali, instituții publice, servicii financiar-contabile, de consiliere bancară și mediere, agenții de impozite și taxe, asigurări.

Rep: V-ați implicat, activ, și în viața politică a Constanței. Timp ce 16 ani v-ați aflat în administrația locală, opt ani consilier municipal și opt ani, consilier județean. Ce legătură are învățământul cu politica, cum se îmbină cele două?

P.B.:Trebuie să recunosc că profesorii, în general, nu sunt mari politicieni și cei care intră în politică sunt foarte puțini. Eu am făcut acest pas într-o perioadă în care Universitatea Maritină Constanța, la vremea aceea Institutul de Marină Civilă, era într-o situație critică și voiam să ajut la rezolvarea problemelor. Era perioada în care Academia Navală dorea să unească cele două instituții. Atunci, nici unul dintre colegii mei nu era înscris în vreun partid și pentru a face puțin lobby am intrat în PDSR (actualul PSD), în 1994.

E adevărat că în 1994 – 1996, intelectualii nu prea făceau politică, mai ales profesorii, vedeau în PDSR un culoar nu prea roz. Colegii mei chiar s-au mirat, dar le-am explicat că noi, cadrele didactice, trebuie să ne orientăm către partide de stânga pentru că suntem bugetari și aceste partide asigură o reală protecție socială. Nici studenții nu prea au fost de acord.

Dar, m-am integrat în echipă și am reușit, în 1996, să fiu ales consilier municipal pe listele PDS. Și am prins treptat gustul politicii. E o plăcere să poți să abordezi problemele de la un alt nivel. Mai ales dacă ai succes, continui. Mulți pot fi dezamagiți, așa cum mulți, în politică, stau prost la partea de caracter și care te pot păcăli sau submina.

M-am ferit foarte mult să fac politică în cadrul universității. Sunt studenți care s-au înscris în PDS, dar asta a fost opțiunea lor. Cred însă că tinerii ar trebui să se implice mult mai mult în politică decât au făcut-o până acum. Sunt mulți politicieni care au concepții învechite și tinerii ar putea schimba acest lucru.

Cât privește dacă sunt mulțumit... Și da, și nu. Nu foarte mulțumit, întrucât nu am reușit să fac tot ce mi-am propus pentru învățământ.

Rep: La ora actuală, ce considerați că ar trebui îmbunătățit în învățământ, având în vedere că ați experimentat și învățământul de stat, și cel privat?

P.B.: Ar trebui să se facă ordine, să se reglementeze clar repartizarea numărului de locuri în instituțiilor superioare de învățământ de stat, să se țină cont de cerințele pieții, de numărul absolvenților. În prezent, nu se ține cont, iar norma de 40 de studenți la un profesor, așa cum este reglementată în Uniunea Europeană, la noi nu se aplică. În prezent sunt foarte mulți studenți și foarte puțini profesori, în cadrul universităților.

Rep: Ce planuri de viitor aveți pentru proiectul dvs. de suflet, Universitatea „Tomis” Constanța?

P.B.: Vreau să întăresc și să dezvolt Universiteatea „Tomis” Constanța. Se pune problema unui masterat, pe care trebuie să îl obținem, și ideea de a angaja, din anul universitar următor, mai mulți profesori tineri în cadrul universității. Mă gândesc chiar la a face un consorțiu cu o altă universitate, dar legea consorțiului nu este foarte clară.

Universitatea Tomis oferă o educație de înaltă calitate, cu ajutorul unui personal didactic tânăr, bine pregătit și dornic de afirmare, cu numeroase participări la conferințe științifice naționale și internaționale. Și dorim, prin tot ceea ce realizăm aici, să valorificăm potențialul tinerilor și să oferim Constanței, dar și întregii țări, specialiștii de care au nevoie.

Florentina BOZÎNTAN