CALVARUL lui Toporan continuă! Blocul turn construit în Faleză Nord, din nou în atenția judecătorilor
CALVARUL lui Toporan continuă! Blocul turn construit în Faleză Nord, din nou în atenția judecătorilor
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestBlocul cu11 etaje construit în Faleză Nord, scăpat de la demolare de magistrații din Bucureștii, după ce, inițial, Tribunalul Constanța a constatat că a fost construit ilegal, a ajuns din nou în fața magistraților. Este vorba despre blocul situat în Faleză Nord, în zona complexului Spectrum, construit la aproximativ 160 de metri de mare, de către fostul polițist Mihai Toporan. Tribunalul Constanţa a anulat, în 2016, la cererea locuitorilor din zonă, HCL nr. 36/13.02.2015 ce viza PUZ din Faleză Nord şi autorizaţia de construcţie numărul 670/12.04.2016. Primăria Constanța și Consiliul Local au formulat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța. În 2017, s-a dispus strămutarea dosarului pe rolul Curții de Apel București, iar magistrații de aici au casat sentința Tribunalului, fiind anulată. S-a cerut, din nou, anularea hotărârii care a stat la baza construcției, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului.
Mihai Toporan
Terenul din Faleză Nord are o suprafață de 512,43 de metri pătraţi și a fost cumpărat cu 5.700 de euro fără TVA, în rate. Astfel, Primăria Municipiul Constanţa, cu Radu Mazăre primar la momentul respectiv, a vândut terenul municipalităţii la doar 11 euro pe metru pătrat. Plata a fost făcută în rate, avansul de 1.140 de euro a fost achitat la data de 13.07.2004, urmând ca restul sumei de 4.560 de euro să fie plătită în 12 rate fixe de 380 de euro fără TVA, în perioada 15 august 2004 - 15 mai 2007. Totuşi, obiectul contractului de vânzare-cumpărare semnat de Primăria Constanţa era destinat realizării obiectivului „spaţiu verde”. Însă, în autorizația de de construcţie numărul 670/12.04.2016 este prevăzută: „Construire imobil D+P+10E cu spaţii comerciale la parter, cu asigurarea a opt locuri de parcare, în limita de proprietate, a 22 de locuri de parcare amenajate pe strada Pescarilor FN, zona bl. FZ 29, a 15 locuri de parcare pe strada Pescarilor nr. 67B, conform contractului de închiriere nr. 173/12.02.2016, conform HCL 36/13.02.2015”. Construcția a stat la baza unui PUZ aprobat în 2015 de Consiliul Local. Hotărârea 36/13.02.2015 vizează ” aprobarea Planului Urbanistic Zonal – delimitat de plajă la nord, stațiunea Mamaia, Lacul Tăbăcărie, stația de epurare, str. Unirii, str. Pescarilor și stradă nou proiectată.
Planul urbanistic a fost realizat pentru modificarea regimului de construcții „În limitele zonei ZRL6 - se propun următoarele: zona se suprapune pe terenuri libere, care momentan nu sunt utilizate din punct de vedere urbanistic, aflate în zona de circulaţie, conform PUG în limita zonei, există un amplasament cu suprafaţa de 512,40 mp, pentru care se propune realizarea unei clădiri cu funcţiuni de locuire (apartamente) cu regim de înălţime S/D+P+ 10, POT=70%, CUT=8, CUT /ZONA ZRL6=4. Suprafaţa zonă ZRL6= 1200,00 mp”, se arată în extrasul de HCL menţionat anterior. HCLM a fost atacată de către locuitorii din zonă, iar Tribunalul a luat o decizie favorabilă reclamanţilor în 2016, însă aceasta nu a fost definitivă, iar pârâţii au formulat recurs.
Motivele instanței de fond
Analizând documentația aferentă HCL Constanța nr.36/2015, instanța de fond a apreciat că adoptarea actului administrativ s-a făcut pe de o parte în lipsa vreunui PUG/PUZ care să delimiteze în mod concret și evident - linia de coastă / linia de țărm / țărmul / plaja mării / faleza mării / zona tampon, iar pe de alta parte în lipsa avizului obligatoriu al Ministerului Turismului, aspecte de natură să atragă nelegalitatea acestuia. Totodată, potrivit hotărârii publicate de Portalul de Jurisprudență Românească, Tribunalul a constatat incidența interdicției generale de construire impusă de art. l si art.3 din L.nr.597/2001, aspect de natură să atragă nelegalitatea HCL nr.36/2015. Astfel, analizând documentația aferenta HCL Constanța nr.36/2015 instanța de fond a constatat că adoptarea actului administrativ s-a făcut fără a avea la baza planul de gospodărire integrata a zonei costiere, aspecte de natură să atragă nelegalitatea acestuia. De asemenea, a apreicat că adoptarea actului administrativ s-a făcut in lipsa avizului de gospodărire a apelor, ce trebuia a fi emis de către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral. De asemenea, adoptarea actului administrativ s-a făcut în mod nelegal in ce privește stabilirea pentru zona ZRL6 a unui procent de ocupare a terenului - POT de 70%, superior celui legal, de maxim 40%; Tribunalul a avut în considerare și faptul că nu s-a dovedit de către pârâți că P.U.G -ul Municipiului Constanța, aprobat prin HCL nr.653/1999, a cărui valabilitate a fost prelungită prin HCL Constanta nr.327/18.12.2015, a fost modificat/actualizat în acord cu prevederile HG nr.525/1996, Legea nr.350/2001 și ale Ord.M.D.R.T nr.2701/2010, în sensul măririi POT-ul față de cel legal în zona aferentă teritoriului reglementat de ZRL6. În ceea ce privește procedura de informare si consultare publică, analizând documentația aferentă HCL Constanta nr.36/2015 s-a reținut de către Tribunal că aceasta a existat însă nu a fost în acord cu prevederile Ord.M.D.T.R nr.2701/2010, in condițiile in care, in speța, la nivelul autorității publice locale nu s-a făcut dovada adoptării unui Regulament local referitor la implicarea publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului, în conformitate cu prevederile metodologiei prevăzute la art. 1 din acest act normativ.
Tribunalul a mai apreciat că adoptarea actului administrativ s-a făcut in considerarea propunerii de realizare a 33 locuri de parcare, în limitele zonei de reglementare, inclusiv pe amplasamentul propus, propunere care în opinia instanței de fond nu este conformă cu prevederile art. 15 din Regulamentul General de Urbanism, în condițiile în care textul normativ impunea ca realizarea parcărilor să fie realizată exclusiv în afara domeniului public.
În ce privește Autorizația de Construire, instanța de fond a apreciat că aceasta a fost emisă în referire la imobilul teren, imobil dobândit de către Mihai Tudoran, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3139/23.07.2004. În privința acestui teren s-a că acesta avea destinația de spațiu verde, iar in raport de prevederile HCL nr.36/2015, propunerea ZRL6, i-a fost schimbata destinația in D+P+10E - apartamente cu spatii comerciale la parter. Tribunalul a mai reținut Mihai Tudoran, fost șef al Serviciului de Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, și-a asumat obligația privind menținerea destinației terenului stabilită si prin Certificatul de urbanism nr.2279/03.06.2004, respectiv aceea de spațiu verde.
Motivarea Curții de Appel București, instanță care a desființat hotărârea Tribunalului din 2016
Hotărârea pronunțată în 2016 de Tribunaul Constanța aa fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța însă, în mai 2017 instanța a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea dosarulului Curţii de Apel Bucureşti. Un an mai târziu, mai exact în iunie 2018, dosarul a luat o altă întorsătură, magistrații din București au decis că HCLM a fost aprobată în mod legal. ”Admite recursul. Admite cererile de intervenţie accesorie. Casează sentinţa şi rejudecând: Respinge acţiunea ca neîntemeiată. Definitivă”, se arată în minuta Curții de Apel București.
Referitor la lipsa unui studiu de însorire pentru zona ZRL 6, Curtea de Apel București a reținut că nici o dispoziție legală nu prevede efectuarea unui studiu de însorire la elaborarea planului urbanistic zonal, care reprezintă un act normativ de reglementare urbanistică generală și integrativă, ci doar la emiterea autorizației de construire, condiție care a fost îndeplinită. La emiterea Autorizației de construire nr. 670/12.04.2016, atunci când se cunoștea proiectul și volumetria construcției a fost realizat, in conformitate cu prevederile OMS nr. 119/2014, studiul de însorire ca parte a documentației, rezultând că blocul în care locuiesc reclamanți nu este afectat, fiind respectate valorile minime ale însoririi prevăzute de dispozițiile legale in materie, se arată în motivarea instanței de apel.
De asemenea, Curtea de Apel București spune că instanța de fond, respectiv Tribunalul Constanța, a interpretat greșit legea atunci când a analizat chestiunea legalității autorizației de construcție. Astfel, în privința chestiunii destinației terenului, s-a reținut în mod netemeinic, spun magistrații din București, că din evidențele funciare deținute de OCPI Constanța și din titlul de proprietate rezultă existența regimului legal de spațiu verde, deși în evidențele OCPI nu se înscrie destinația terenului, ci doar categoria de folosință, respectiv intravilan construibil curți-construcții. ”Nu există nici o probă din care să reiasă că terenul a fost inclus cu destinația de spațiu verde; nici o documentație urbanistică aprobată preexistentă PUZ-ului aprobat prin HCL Constanța nr. 36/2015 nu face o astfel de referire, aprecierea instanței de fond în sensul schimbării destinației terenului din spațiu verde în teren construibil, prin includerea parcelei în zona de locuințe colective cu regim de înălțime P+ 10 constituind o eroare de interpretare și aplicare a legii", sunt de părere magistrații. În ceea ce privește procedura de informare si consultare, în dezacord cu instanța de fond, Curtea a considerat că aceasta s-a realizat în acord cu prevederile Ordinului MDRT nr. 2701/2010 privind aprobarea Metodologiei de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului și urbanism, neexistând probe din care să reiasă că procedura de informare nu a fost reală și efectivă, din acest punct de vedere susținerile intimaților-reclamanți nefiind probate.
Astfel, Curtea de Apel București a înlăturat aprecierilor Tribunalului Constanța, a casat decizia și, rejudecând, a admis recursul și a respins acțiunea reclamanților ca nefondată. Decizia pronunțată în 2018 a fost definitivă. Anularea PUZ-ului a fost cerută, din nou, în instanţă.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News