Campusul din Constanța a devenit un câmp de luptă urbanistic: cetățenii se luptă cu investitorii pentru sensuri giratorii și... blocuri prea înalte

Noul Plan Urbanistic Zonal pentru zona Campus din Constanța scoate la iveală tensiuni majore între locuitori, investitori și autorități. De la propuneri pentru fluidizarea traficului pe Aleea Universității și strada Diamantului, până la acuzații privind încălcarea dreptului de proprietate, documentul consultării publice arată un cartier prins între dezvoltare accelerată și nevoia de ordine urbanistică.

Zona Campus din Constanța, una dintre cele mai dinamice din punct de vedere imobiliar, se află din nou în centrul dezbaterilor. Raportul de informare și consultare publică pentru noul PUZ scoate în evidență nu doar probleme deja cunoscute - trafic sufocant, densitate mare și lipsa infrastructurii, ci și o ruptură între viziunea autorităților și a celor care locuiesc sau dețin terenuri aici.

Traficul, principala nemulțumire: „Avem nevoie de sens giratoriu și sensuri unice“

Una dintre propunerile venite din partea cetățenilor vizează reorganizarea circulației. Un locuitor propune transformarea Aleii Universității într-o arteră cu sens unic, cu un circuit care să includă strada Căpitan Av. Alexandru Șerbănescu, strada Diamantului și ieșire într-un sens giratoriu pe bulevardul Aurel Vlaicu.

Oamenii vor mai puține blocaje, locuri de parcare pe margine și trotuare funcționale. Totodată, se cere și schimbarea sensului de circulație în spatele benzinăriei OMV, pentru a degreva intersecțiile deja sufocate.

Autoritățile resping varianta sensului unic pe Aleea Universității, preferând dublul sens, argumentând că este „mai eficient pentru deplasare”.

„A fost propusă o circulație în dublu sens în detrimentul unei alternative în sens unic întrucât, din punct de vedere al necesităților de deplasare și al lungimii drumurilor efectuate este o variantă mai eficientă“, specifică elaboratorul PUZ-ului.

Proprietarii se revoltă: „Ni se ia dreptul de a construi“

Dacă locuitorii cer ordine, investitorii și proprietarii de terenuri vor predictibilitate și dreptate. Un caz concret din document arată cum un teren destinat inițial construirii de locuințe colective a fost propus, în noul PUZ, ca spațiu verde. Reprezentanții firmei care deține terenul susțin că au cumpărat terenul în baza unor reglementări care permiteau construcții, schimbarea destinației le scade valoarea proprietății, iar propunerea echivalează cu o „expropriere mascată“. Mai mult, aceștia ridică problema cedării de teren pentru lărgirea străzilor până la cinci metri.

Autoritățile răspund că eventualele exproprieri vor fi făcute legal, ulterior aprobării PUZ-ului, și că despăgubirile vor fi stabilite conform legii.

„La ultimul PUZ pe proprietatea noastră ați amplasat fără a ne consulta un «SPAȚIU VERDE» ce ocupă aproximativ 400 mp din totalul terenului și nu a fost suficient dar l-ați poziționat în mijlocul proprietății! Subliniez ca nici un alt teren din zona nu a fost «pedepsit» de acest regim. În acest context, numeroși arhitecți au fost încurcați de această decizie pe care o consider nefavorabilă, păguboasă și total defavorabilă statutului de proprietate privata. Dorim să construim respectând toate normele urbanistice, dar nu obligându-ne să fragmentam un proiect de construcție pentru că el are în mijloc un spațiu verde!“, spune un locuitor.

O societate din Constanța, Five Holding SA, în calitate de proprietar al terenului situat în intravilanul Municipiului Constanța, Zona Lac Siutghiol, Parcela A 510/6/1, Lot V2, teren în suprafață de 2.866 mp, precum și al imobilelor care vor fi edificate pe terenul în suprafață de 7.249 mp, situat în Zona Lac Siutghiol, a transmis următoarele:

„Având în vedere: HCL nr. 322/2016 privind aprobarea Regulamentului de informare și consultare a publicului în elaborarea sau revizuirea Planurilor de Urbanism la nivelul Municipiului Constanța Propunerile preliminare pentru proiectul denumit „PLAN URBANISTIC ZONAL – ELABORARE PUZ CAMPUS, Mun. Constanța”, elaborate de către AGORAPOUS S.R.L., șef proiect urbanist Mihaela Pușnava; Necesitatea îmbunătățirii imaginii urbane prin reorganizarea rețelei stradale, care să ofere o conectivitate sigură între zonele de locuit și accesul/ieșirea în Bdul Aurel Vlaicu; HCL nr. 210/30.05.2022 și HCL nr. 33/31.01.2024, prin care a fost aprobat PUZ preliminar elaborat de arh. Sergiu Zmeu, în baza căruia s-au obținut numeroase Certificate de Urbanism pentru construire, precum și Autorizații de Construire

Se prezintă următoarele:

• În elaborarea PUZ-ului pentru zona situată între Bdul Tomis, Bdul Aurel Vlaicu și Lacul Siutghiol/Canal, trebuie să țineți cont de drumurile de acces, atât pentru mașini, cât și pentru pietoni, precum și de întreaga rețea stradală care să asigure continuitatea circulației de pe străzile prevăzute în P.U.Z.-ul elaborat de arh. Sergiu Zmeu, astfel încât să se poată realiza o descărcare a circulației în Bulevardul Aurel Vlaicu (a se vedea zona hașurată cu verde și planul atașat);

• De asemenea, trebuie să țineți cont de necesitatea amenajării unui sens giratoriu pentru a facilita accesul în Bdul Aurel Vlaicu.“

Blocuri prea înalte și lipsă de intimitate

O altă problemă majoră semnalată în document este supradensificarea. În zonă există deja imobile de până la 6-9 etaje, ridicate fără suficiente retrageri sau spații verzi. Autorii PUZ-ului recunosc că această dezvoltare a dus la lipsa intimității între locuințe, probleme de însorire, întrucât lumina nu mai are acces din cauza înălțimii clădirilor, trafic dificil și deficit de spații verzi. Ca soluție, noul plan reduce regimul de înălțime pentru viitoarele construcții până la P+4 sau chiar P+2 în anumite zone, mai ales spre lac.

Un compromis greu de găsit

Documentul arată că noul PUZ încearcă să corecteze greșelile trecutului: construcții prea înghesuite, infrastructură subdimensionată și dezvoltare fără sens...

Totuși, pentru proprietari, aceste corecții înseamnă pierderi financiare și limitări serioase. Unii cer păstrarea indicatorilor urbanistici vechi, POT 60%, CUT 4, în timp ce specialiștii spun că aceste valori au dus exact la problemele actuale.

Concluzie: un cartier între trecut și viitor

Zona Campus din Constanța este poate cel mai bun exemplu al conflictului dintre dezvoltare rapidă și urbanism sustenabil.

Pe de o parte, locuitorii cer soluții imediate pentru trafic și calitatea vieții. Pe de altă parte, proprietarii se tem că noile reguli le vor afecta investițiile.

Cert este că noul PUZ nu va mulțumi pe toată lumea. Însă, fără reguli mai stricte, autoritățile avertizează că problemele actuale - trafic, aglomerație și lipsa spațiilor verzi, nu vor face decât să se agraveze.

Video 1:

Video 2:

Video 3:

.