Când este bună apatia și când devine periculoasă?

Apatia selectivă poate ajuta la redirecționarea resurselor emoționale către preocupări semnificative. Dar cum îți dai seama când apatia devine nocivă?

Sursă foto: Shutterstock

Apatia este considerată o stare de spirit negativă, care trebuie evitată sau depășită în cazul în care se instalează. În uzul popular, apatia este definită ca o absență a pasiunii, a emoției sau a entuziasmului ori o lipsă de interes pentru lucrurile pe care alte persoane le găsesc interesante. Persoanele apatice tind să fie mai obosite și să petreacă mai mult timp în singurătate, să aibă dificultăți în a-și exprima emoțiile și în a face planuri sau a rezolva probleme, scrie doc.ro.

Apatia și depresia nu sunt același lucru

Deși par să semene, apatia nu înseamnă același lucru cu depresia, care se caracterizează prin tristețe, stare de spirit scăzută și neputință, de multe ori asociate cu simptome cum ar fi tulburări de somn și de apetit, iar în unele cazuri, gânduri suicidare. Apatia, dimpotrivă, se distinge de obicei prin indiferență emoțională. Este adevărat, nu e posibil să fim pasionați chiar de orice lucru sau să ne pese de absolut tot ce se întâmplă în jur, dar la persoanele apatice această indiferență este excesivă.

Apatia patologică a fost constatată la persoanele cu afecțiuni precum accidentul vascular cerebral, boala Parkinson și demența. În aceste cazuri, apatia s-a dovedit a fi asociată cu funcționarea zilnică mai slabă, cu energie scăzută și cu lipsa de interes pentru a încerca experiențe noi.

Apatia persistentă a fost asociată cu o funcție cognitivă mai slabă la adulții în vârstă sănătoși, dar nu și la adulții tineri. Dar apatia trecătoare, care poate apărea uneori în viața unei persoane, este caracterizată de astfel de efecte nesănătoase? Nu tocmai.

Indiferența poate fi uneori sănătoasă, dar indiferența față de suferință este periculoasă. Emoțiile puternice precum furia și ura în fața răului și a nedreptății pot energiza un răspuns, dar indiferența nu provoacă nicio reacție, lăsând victimele să se simtă uitate și fără speranță. Nepăsarea poate susține inerția care împiedică extinderea eforturilor de a ajuta.

Indiferența unei persoane are efecte asupra celor din jur

Indiferența poate fi contagioasă și, prin urmare, se poate autoperpetua, împiedicând oamenii să fie empatici în fața suferinței și a nevoilor celor din jur. Cercetările au descoperit că indiferența unei persoane îi poate influența pe ceilalți. Când o persoană manifestă indiferență față de atingerea unui scop, alții care nu sunt foarte dedicați acestui obiectiv sunt descurajați să-l urmărească.

Cu toate acestea, nu este la fel de probabil ca indiferența unei persoane să le descurajeze pe altele care sunt foarte dedicate unui scop. În mod surprinzător, cercetările au arătat că studenții extrem de dedicați au persistat mai mult timp într-o sarcină de rezolvare a problemelor atunci când au fost pregătiți cu indiferență de către alții.

Printre oamenii sănătoși, indiferența corelată cu apatia nu interferează întotdeauna cu motivația pentru a atinge obiective semnificative. Dar, cum spuneam, oamenii pot asimila indiferența celorlalți atunci când rezonează cu propriile îndoieli sau cu lipsa de angajament. Indiferența celorlalți poate, de fapt, să ofere o cale de ieșire pentru oamenii cărora le lipsește certitudinea sau devotamentul față de un scop.

Cercetările sugerează, așadar, că apatia nu este inevitabil contraproductivă atunci când este specifică unei sarcini sau unui anumit scop. Ar putea apatia să fie benefică în anumite circumstanțe? Condițiile în care apatia față de anumite ținte poate fi de ajutor mai degrabă decât dăunătoare rămân în mare parte neexplorate.

Pe de o parte, o persoană afectată de evenimente nefericite din propria viață poate ajunge să nu mai manifeste compasiune pe măsură ce resursele sale emoționale sunt epuizate și astfel poate să ajungă desensibilizată la evenimente din ce în ce mai neplăcute.

Pe de altă parte, indiferența față de lucrurile care ne distrag atenția de la ceea ce contează cu adevărat ne poate ajuta la păstrarea capacității de a empatiza cu suferința celorlalți și de a ne redirecționa energiile spre a acorda sprijin celorlalți. Este esențial, așadar, să facem diferența între apatia sănătoasă și cea nesănătoasă.

Cum îți dai seama că apatia este nesănătoasă?

Iată ce întrebări ar trebui să-și adreseze o persoană legat de apatie, dacă bănuiește că este nesănătoasă:

A devenit apatia omniprezentă, ducând la o lipsă generală de motivație și o pierdere a bucuriei chiar și în situații care în trecut stârneau entuziasm?

Îi neglijezi pe alții, inclusiv pe cei care depind de tine pentru sprijin și asistență?

Relațiile tale cu cei dragi au avut de suferit din cauza apatiei?

Apatia ți-a perturbat locul de muncă sau performanțele școlare?

Ai evitat să rezolvi conflicte sau probleme importante?

Apatia reflectă o lipsă de încredere în tine sau o teamă de eșec?

Cum îți dai seama că apatia este benefică?

Când bănuiești că apatia este benefică pentru tine, ia în considerare următoarele:

Te protejează apatia de a fi secat emoțional de către chestiuni care nu permit răspunsuri constructive?

Apatia te ajută să te concentrezi pe ce este cel mai important și mai semnificativ pentru tine?

Te eliberează apatia de anxietate sau de nefericire?

Relațiile tale au devenit mai sănătoase pe măsură ce îți concentrezi energia cu mai puține distrageri?

Apatia te ajută să acorzi mai mult timp și energie preocupărilor presante și oamenilor care se bazează pe tine?

Apatia te ajută să depășești obstacolele care îți blocau dezvoltarea personală și starea de bine?

În concluzie, pe de o parte, dacă apatia a devenit o lipsă predominantă de receptivitate emoțională care și-a epuizat motivația și implicarea în activitățile vieții de zi cu zi, e bine să stai de vorbă cu persoane apropiate, în care ai încredere, și să le spui cum te simți. Fă-ți timp să te plimbi, să te relaxezi și să asculți o muzică pe gustul tău.

Uneori, poate fi nevoie de câteva ședințe la un psihoterapeut pentru a ieși din starea de apatie și a reînvăța să te bucuri de viață. Apatia nesănătoasă poate deveni un obstacol în calea dezvoltării personale și a urmăririi obiectivelor de orice natură.

Pe de altă parte, deplasarea cu înțelepciune a resurselor noastre emoționale de la distragerile care ne consumă energia în moduri neproductive și redirecționarea lor către preocupările care merită eforturile noastre poate îmbunătăți atât viața noastră, cât și pe a celor din jur.