Cherhanaua La Briceag din Olimp ar putea fi "barbierita" cu buldozerul

In ritmul in care functionarii frustrati schimba regulile jocului pe litoral,

Viloiul de neam... bun ridicat de Theodor Stolojan pe plaja virgină din Olimp, la doi paşi de celebra cherhana La Briceag, e ca în bancul cu creştinul, musulmanul şi evreul care îşi laudă, fiecare, religia. Spunea creştinul că religia lui e cea adevărată, pentru că, în timpul unei inundaţii apocaliptice, el şi familia lui au scăpat cu viaţă, după ce s-a rugat fierbinte la Dumnezeu, care a făcut ca peste tot să fie puhoaie care luau cu ele case şi oameni, numai în jurul lui, a soţiei şi copiilor să fie soare, cald şi uscat, fără urmă de apă. Vine apoi musulmanul, care povesteşte cum, aflându-se la un pas să moară de sete în deşert, s-a rugat lui Alah să-l salveze, iar acesta a făcut să plouă doar în jurul său, în timp ce restul deşertului clocotea în continuare sub soare. În fine, evreul vorbeşte şi el despre miracolul trăit pe pielea lui: iese de la sinagogă într-o zi de sabat şi, pe drum spre casă, găseşte un portofel burduşit de bani; fiind zi sfântă, nu-l putea lua, moment în care se săvârşeşte şi minunea: peste tot era sâmbătă, numai în jurul lui se făcu brusc vineri. În cazul nostru, pe tot litoralul românesc legea ar trebui să dărâme imobilele ridicate după 2001 la o distanţă mai mică de 300 de metri de mare, numai în jurul vilei lui Stolojan şi a celebrei cherhanale ne aflăm probabil încă în secolul trecut. Dacă noua lege în domeniu ar fi aplicată, buldozerele ar "bărbieri" pe mulţi de construcţii, şi nu negăm că multe dintre ele, aflate pe plajele litoralului românesc, sunt ridicate în deplină ilegalitate. Ne miră însă câteva aspecte: de ce construcţiile de după 2001 ar trebui demolate, şi nu cele de după '99, 49, 2009? La fel, de ce limita este de 300 de metri şi nu 299 ori 301? Legea ocoleşte pe unii, dar lasă pe alţii, în timp ce vecinii noştri, bulgarii de exemplu, n-au nici o remuşcare în a permite o plajă plină de distracţii: beach-baruri, baldachine etc. Şi nu e singura ţară unde construcţiile nu sunt limitate "după 2001" sau "la 300 de metri". Ciudat însă cum părem a ne pune frână singuri, cum riscăm ca vile situate între Eforie Nord şi Sud riscă să dispară - iar o construcţie nu e totuşi ceva de genul tăierea salariilor sau a pensiilor -, iar la fel, hoteluri de cinci stele din Mamaia nu se mai simt nici ele foarte în siguranţă "în buza plajei".

Vila lui Stolo, prima care ar trebui demolată, după noua lege

În fine, să revenim la descrierea vilei din Olimp, a lui Stolo: casa cu etaj, mansardă, 20 de camere şi curte generoasă, îngrădită şi păzită de bodyguarzi de la Bronec, se află la cel mult 30 de metri de valurile mării. Construcţia a fost finalizată în vara lui 2009, iar acum, orice client al vestitei cherhanale La Briceag - sau Popasul Pescarilor, dacă e să luăm denumirea oficială- poate admira de la doi paşi căsoiul lui Stolo. Ce-i drept, şi în cazul cherhanalei s-ar putea spune acelaşi lucru: se află pe nisipul pajei, la doi paşi de mare, dar are scuza legală că a fost ridicată înainte de 2001. nu se ştie însă cum se schimbă, peste noapte (din nou!) legea, şi-atunci... parcă nici Briceag n-ar mai fi în siguranţă! În schimb, de-o parte şi de alta a terasei se află alte două imobile, de asemenea ridicate pe nisipul plajei, despre care nimeni nu ne-a putut da nici o informaţie. Cel din stânga cherhanalei, spre nord, chiar până unde începe să dispară plaja, este ridicat pe jumătate în apă, clădirea fiind susţinută de piloni de ciment. Al doilea imobil, situat între cherhana şi viloiul lui Stolo, pare o căsuţă de vacanţă cochetă, cu o curte în care şi acum se lucrează şi este situată tot pe nisipul plajei, la doi paşi de valurile mării.

Argos consolidează malurile fix în zona unde are Stolo vilă

O coincidenţă interesantă face ca, exact din gardul vilei lui Theodor Stolojan, să pornească, spre sud, un ditamai şantierul, cu zeci de utilaje grele parcate pe plajă, grămezi uriaşe de stabilopozi, şi un pământ brăzdat pe o lungime de cel puţin 200 de metri, de-a lungul plajei. Panoul situat la intrarea în şantier ne-a alungat însă temerile: nu-şi mai face nici un politician vreun hotel printre guvizii de la ţărm. Este şantierul Apelor Române, în care Argos Cernavodă derulează lucrări de protecţie şi consolidare a falezei din Olimp. Că reabilitarea falezei are loc fix sub nasul lui Stolojan, iar viloiul acestuia nu va avea de suferit din cauza eroziunii malului de pe urma acestor lucrări publice, e cu totul altă poveste, ştiut fiind faptul că, pentru unii, un lucru bun nu vine niciodată singur. Şi pentru că tot ne aflam în Olimp, am luat-o frumos la pas şi spre Neptun, curioşi să vedem, ca chestie, cum e cu vilele de protocol ale politicienilor în ecuaţia celor 300 de metri până la mare. Prin reducere la absurd, tot lanţul de vile destinate scumpilor noştri aleşi ar trebui nivelat, pentru că de la valul mării până la gardurile care opresc prostul să intre peste nepreţuitul politician sunt, de asemenea, doar câţiva metri. Chiar foarte puţini.

În zona vilelor de protocol din Neptun, faleza a început să se surpe

Ce-i drept, vilele ridicate de Nicolae Ceauşescu pentru huzurul parveniţilor ce-au condus această ţară în ultimii 21 de ani nu se află pe plajă, ci pe faleză, la câţiva metri deasupra nisipului. Problema este că plaja care se află la poalele acestei faleze aproape că a dispărut: practic, nu găseşti nicăieri de-a lungul falezei suficient nisip cât să aşterni mai mult de un prosop. Mai mult, am sesizat cum faleza a început s-o ia de capul înspre mare, undeva în dreptul terasei "Delfinul". Nu ştim dacă cei autorizaţi au sesizat acest lucru, dar putem fi siguri de faptul că în secunda imediat următoare constatării pericolului pentru liniştea şi siguranţa nestemaţilor noştri politicieni se vor găsi imediat fonduri, iar faleza va fi refăcută cât a-i zice "Stolo". Şi pentru că spuneam de terasa "Delfinul", aceasta este construită direct pe nisipul plajei de sub râpa vilelor de protocol, la circa 2-3 metri de apa mării.

La turist se gândeşte careva?

Frumoasa descriere a situaţiei din sudul litoralului, la care adăugăm noua lege care pare a fi fost "croită" de funcţionari frustraţi că nu-şi găsesc un loc la mare, ne readuce în prim-plan situaţia de astă-vară. Ne referim la buldozerele care în miez de vară dărâmau construcţii ilegale, beach-baruri, scandalul proprietarilor şi aşa mai departe, cu menţiunea că şi în acest sezon istoria se repetă. Ceea ce ne aduce în pragul următoarei întrebări: dacă tot se face atâta deranj pe plajă, de ce ne mai mirăm că turiştii nu aleg litoralul românesc? Turistul vrea să-i tihnească vacanţa, să nu dea "nas în nas" cu buldozerul, să aibă beach-baruri, unde să bea un suc sau o bere, vrea construcţii de agreement, pontoane etc., aşa cum a văzut că se poate în Bulgaria, în Franţa, Spania, Italia, Turcia. Şi încă ceva: dacă tot se vorbeşte despre descentralizare, de ce nu este lăsată autoritatea locală să-şi facă legile pe bucăţica ei? Sigur, este nevoie de o gândire unitară pentru litoral şi turism. Pe de altă parte, "gândirea unitară" a tuturor guvernelor din ultimii 20 de ani, indiferent de culoarea politică, n-a avut în vedere eroziunea costieră, plajele care sunt din ce în ce mai înguste. S-a investit în combaterea eroziunii costiere, dar nu se cunoaşte nimic, în schimb sună bine "să protejăm zona costieră".

Vom reveni.