Adrian Picoiu: Am avut peste 100 de apeluri în ultimele 3 săptămâni privind resturi de drone ajunse în diferite locuri ale litoralului! Video

Prefectul județului Constanța, Adrian Picoiu, a declarat în cadrul unui interviu acordat publicației Replica de Constanța că numărul de rămășițe de drone a crescut în ultima perioadă deoarece au fost aduse la mal de curenții marini. Picoiu a precizat că în această vară a existat un caz neobișnuit, în care un turist a băgat o bucată de dronă sub șezlong pentru a o proteja. El a subliniat că nu există niciun motiv de îngrijorare, dar nici nu putem rămâne fără reacție. În ceea ce privește sezonul estival, prefectul a apreciat că a fost unul mai bun decât în anii trecuți, dar, spre deosebire de alți ani, s-a observat o migrație a turiștilor între stațiuni. Referitor la Centrala Nucleară de la Cernavodă, Adrian Picoiu a afirmat că specialiștii analizează permanent fiecare modificare a debitului Dunării pentru a evita orice problemă, menționând că sunt necesare o serie de măsuri urgente, prima dintre ele fiind dragarea fluviului.

Robert Nenciu, Adrian Picoiu

Resturile de drone sunt aduse pe plajele litoralului de curenți

Potrivit prefectului Adrian Picoiu, în această vară, cu precădere în luna august, pe plajele din România și în apele teritoriale au ajuns foarte multe resturi de drone fiind aduse de curenții marini.

„După cum știți, la începutul sezonului estival, undeva până la mijlocul lunii august, au fost cazuri rare de drone — circa 3-4, dacă nu mă înșeală memoria. Din luna august însă, când știți foarte bine că se face hulă pe mare și bate nord-vestul, valurile le aduc la mal.

În contextul geopolitic actual în care trăim, la granița războiului dintre Ucraina și Rusia unde se folosesc preponderent drone, ajung și la noi rămășițele acestora, pe care trebuie să le gestionăm. Repet, cu excepția cazului din port, unde a fost vorba despre o dronă întreagă, în rest au fost numai rămășițe. Că a fost o aripă sau altă componentă, toate erau deja avariate și distruse când au ajuns la noi.

Am avut și 15 cazuri de intervenție pe zi. Structurile MAI colaborează strâns cu structurile MApN. Dacă intervenția este pe mare, intervin structurile MApN împreună cu Garda de Coastă din cadrul MAI. Dacă este pe uscat, intervin structurile MAI. Toate situațiile au fost gestionate corespunzător.

Au fost și alte elemente raportate, exact cum spuneați dumneavoastră. Orice bucată de fier sau orice obiect neobișnuit — am avut chiar și o geamandură — au fost raportate de către cetățeni ca fiind drone. S-au verificat toate cazurile corespunzător: dacă au elemente pirotehnice sau nu. Am avut trei cazuri în care am găsit resturi cu elemente pirotehnice, care au fost neutralizate prin explozie controlată pe plaja din Tuzla și la Olimp. În aceste trei cazuri echipamentul era deja deteriorat, iar elementele nu puteau provoca o explozie de anvergură. Adică nu a existat niciun risc pentru populație.

Aici trebuie să facem diferența. Noi avem 12 mile marine de ape teritoriale românești și până la 130 de mile marine de zonă economică exclusivă. La Neptun Deep vorbim de o distanță de undeva la 110 mile marine, unde a intervenit MApN și a distrus acea dronă.

Nu ar trebui să ne obișnuim cu așa ceva, dar v-am mai spus: după cum știți, toamna avem, din păcate, și cei mai mulți înecați în Marea Neagră. Am fost născut și crescut în Constanța, am copilărit aici. Din păcate, după mijlocul lunii august avem cele mai multe cazuri din cauza curenților și a schimbării direcției vântului. La fel se întâmplă și cu resturile de deșeuri — pentru că și aceste drone sunt tot deșeuri, fiind avariate și nefiind coordonate către noi. Marea le-a adus, din punct de vedere geografic, la mal.

Nu există niciun motiv de îngrijorare. Dar nici nu putem sta fără reacție. În momentul în care este raportată o rămășiță de dronă, se aplică procedura standard a structurilor și se intervine la fiecare caz cu maximă seriozitate pentru a evita cel mai mic pericol asupra populației. Oamenii trebuie să înțeleagă că, dacă găsesc un astfel de obiect, trebuie să îl raporteze și să nu se apropie de el. Eventual, o poză ar fi utilă atunci când sună la 112, iar de acolo preiau echipajele specializate, pentru ca — Doamne ferește — să nu se întâmple ceva. Cel mai bine este să fim precauți. Am avut un caz în Mangalia în care cineva a băgat o bucată de dronă sub un șezlong. Lăsând gluma la o parte, turistul respectiv o păzea acolo.

Sfatul meu este ferm: să nu se apropie și să nu pună mâna pe ele, pentru a evita orice risc. Am avut peste 100 de apeluri în ultimele 3 săptămâni, dar din toate acestea nu a existat vreun pericol real de explozie sau alte probleme pentru populație.“, a declarat Adrian Picoiu.

Adrian Picoiu

Sezonul estival a înregistrat o creștere a numărului de turiști, dar și migrarea acestora

Prefectul a mai spus că sezonul estival 2026 a fost unul bun, chiar dacă la început au fost o serie de probleme legate de plaje. El a mai spus că s-a observat o migrare a turiștilor spre zona Mamaia Nord și spre sudul litoralului.

„Sezonul estival a fost unul de succes. Cu sincope, într-adevăr, iar totul a plecat de la licitațiile pentru plaje.  În momentul în care s-au atribuit plajele, câștigătorii licitațiilor s-au dus să-și obțină autorizațiile de construire. Neexistând PUZ-uri (Planuri Urbanistice Zonale) în zona respectivă, nu au putut obține autorizațiile de construire. Atunci, ABADL-ul (Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral) împreună cu Ministerul Mediului au avut niște probleme, care s-au gestionat într-un final corespunzător. S-a trecut peste aceste dificultăți și a fost, eu zic, un sezon de succes. 

Acum, au fost și localități... de exemplu Mamaia a fost mai goală, din cauza extinderii plajelor. Însă turiștii care veneau de obicei în Mamaia s-au relocat spre Mamaia Nord - Năvodari. Acolo a fost plin.  Spațiile de cazare au crescut. La fel și la Eforie. Ca număr total de turiști, am fost peste sezonul trecut.  La Costinești, s-au dus în număr mare datorită proiectului NIBIRU, clar. Dar turiștii s-au mutat inclusiv spre zona de sud; au acoperit inclusiv spațiile de acolo. Din ce știu, și Neptunul a mers foarte bine anul acesta, având mult mai mulți turiști decât anul trecut.

Practic, proiectul Nibiru a contribuit masiv la numărul total de turiști.  A fost ca un oraș într-un oraș.  Ei au avut, de luni până miercuri, undeva la 15.000 de oameni zilnic. Să nu mai zic în zilele când numerele creșteau. 15.000 de oameni înseamnă practic populația orașului Eforie! Toți acești oameni erau cazați într-o singură locație.  Este un aspect foarte important, pentru că sunt lucruri bune. Au fost evenimente și în Mamaia, cum ar fi Nostalgia. Turiștii au fost atrași. Ca număr total, au fost mult mai mulți decât anul trecut și decât acum doi ani.

Crescând numărul locurilor de cazare, gradul de aglomerare nu s-a mai văzut atât de tare. De aceea, anumite stațiuni, în special Mamaia, au fost puțin eclipsate de fluxul masiv de turiști care s-au dus spre Năvodari.  Important este că lumea a venit la mare!“, a afirmat Adrian Picoiu.

Robert Nenciu, Adrian Picoiu

Mai puține hotărâri de consiliu cu probleme de legalitate

Adrian Picoiu a precizat că în ceea ce privește legalitatea hotărârilor de consiliu, la nivelul județului Constanța s-a înregistrat o scădere a numărului celor care au fost atacate în instanță, motivând că în urma notificărilor primarii au înțeles unde au greșit.

„Majoritatea hotărârilor care aveau probleme au fost notificate. S-a înțeles de către consiliile locale respective; au revenit și au revocat hotărârea. Unde nu s-a ajuns la un consens, s-a mers în instanță, iar atacul prefectului suspendă hotărârea de drept.

Nu au fost cazuri foarte multe anul acesta. Un număr redus de procese înseamnă că s-a înțeles situația. Colegii de la UAT-uri au fost maleabili — le-am trimis notificări în prealabil, le-am explicat unde au greșit, au înțeles, au rectificat, au revocat hotărârea și au pus-o la punct exact cum le-am cerut noi.

Unde nu s-a ajuns la înțelegere, s-a mers în instanță; au fost, cred, în jur de 20 de cazuri de atac în instanță, deci foarte puține raportat la numărul total de hotărâri emise în județul Constanță și la numărul de UAT-uri.

Video 1:

în ceea ce privește acea taxă auto pe care am atacat-o. Am explicat situația de nenumărate ori, nu cred că mai e cazul să reiterez. Am atacat-o, iar de aici a apărut supărarea cetățenilor din Municipiul Constanța. Îi înțeleg moral, dar din punct de vedere legal nu îi înțeleg.

O să vedem ce se întâmplă. În primă instanță, noi am câștigat anularea hotărârii de compensare pe care o dăduse Consiliul Local pentru cei aproximativ 60.000 de cetățeni care au plătit taxa. Vedem ce se întâmplă și la recurs (definitiv), dar în primă instanță am câștigat: Consiliul Local nu are în atribuții acordarea de compensări. Asta e clar.

Taxa de anul acesta am atacat-o tot în instanță. Nu rețin exact când este termenul. Sunt foarte multe dosare din vechi, se suprapun și cu cele legate de fondul funciar, sunt multe termene și nu le rețin pe toate. Însă colegii de la Departamentul Juridic urmăresc situația, avem reprezentant în instanță și îmi raportează în momentul în care procesul se finalizează“, a spus Adrian Picoiu.

Avem nevoie cât mai repede de un Guvern stabil

Din punct de vedere politic, Adrian Picoiu a afirmat că România are cât mai repede nevoie de un Guvern stabil. Potrivit acestuia, cel mai probabil nu s-a ajuns la un consens pentru o majoritate confortabilă.

„Aveți dreptate, ne trebuie urgent un guvern stabil. Premierul actual, împreună cu cabinetul actual, a trebuit — din punctul meu de vedere — să rămână la guvernare, fiindcă nu au fost alte soluții.

Știți bine: prima nominalizare nu s-a concretizat în Parlament, a doua a picat. Am avut fondurile PNRR și credeți-mă că am avut videoconferințe săptămânale cu ministerele de resort pentru a urgenta și a finaliza cât mai multe proiecte. La nivelul județului Constanța stăm peste media națională — care a fost mare, de 90-95% — și drept dovadă s-a făcut treabă.

Începând cu 1 septembrie, dacă mă întrebați pe mine, ne trebuie un guvern urgent. Domnul Președinte ar trebui să numească un Premier, care să-și creeze o majoritate și să avem un guvern stabil. Până la 1 septembrie s-a muncit foarte greu toată vara, deși și parlamentarii au fost în concediu. Atât la nivelul Guvernului, cât și local s-a muncit mult și s-au obținut rezultate mari — practic am salvat România de la pierderea sau restituirea unor zeci de miliarde de euro.

Acum nu mai există niciun motiv pentru care Președintele României să nu desemneze un Premier.

Probabil încă nu s-a ajuns la un consens pentru a se forma o majoritate stabilă de minimum 233 de voturi. Dar nu te poți baza pe 233 de voturi; trebuie să ai undeva la 270 de parlamentari ca să existe o majoritate confortabilă. Probabil încă se duc negocieri între grupurile parlamentare pentru a se ajunge la o înțelegere.

După 1 septembrie, această instabilitate politică afectează foarte mult! Știți foarte bine că pe 2 octombrie vine agenția de evaluare Standard & Poor's în control. Să ne ferească Dumnezeu de o retrogradare la statutul de «junk» (nerecomandat pentru investiții). Mulți spun că noi suntem deja acolo, dar nu suntem oficial. Nu suntem. Astăzi, România încă este bine. Încă o ducem bine.

La gaze, după cum știți bine, tariful este subvenționat de către stat până la anul în aprilie. La energia electrică — având în vedere seceta și oprirea temporară a centralei nucleare de la Cernavodă — prețul va crește cu undeva la 10%“, a precizat Adrian Picoiu.

Video 2:

Încălzirea globală ne-a ajuns din urmă

Instituțiile statului trebuie să intervină pentru a preveni situații de genul celor care au oprit Centrala de Cernavodă. Una dintre soluții ar fi dragarea Dunării, lucru care ar fi trebuit să se facă de mult timp.

„Este pentru prima oară când ne confruntăm cu astfel de probleme la Centrala Nucleară de la Cernavodă. După cum știți, dragarea Dunării este absolut necesară, iar instituțiile statului care au această atribuție vor lua măsuri și va fi dragată peste tot unde este nevoie — exact ce trebuia făcut de mult. Problema este că nimeni nu a crezut că fluviul va scădea la un nivel istoric atât de jos.

Știți bine că și în Ungaria s-a oprit centrala lor nucleară (Paks), iar bulgarii la fel, o țin pe avarie. S-a întâmplat. Săptămâna viitoare se anunță ploi și sperăm să repornească, dar asta nu înseamnă să ne culcăm pe o ureche. Într-adevăr, încălzirea globală și-a spus cuvântul și la noi, deci trebuie luate măsurile necesare pentru a preîntâmpina problemele ce pot apărea din nou anul viitor.

Nu știu toate detaliile tehnice, dar știu că se folosesc motopompe foarte mari, dacă este cazul, pentru răcire. Pentru că — atenție — când oprești reactorul, trebuie să ai apă în continuare pentru răcire! De aceea s-au luat măsuri ulterior, după problemele cu pragul de la Pârjoaia și cu blocajele de barje. S-au făcut inclusiv lucrări de stabilizare la Cernavodă pentru a exista apă în permanență. Împreună cu Compania Națională Canale Navigabile și Apele Române, specialiștii s-au așezat la masă și au găsit soluții pentru răcirea constantă a reactoarelor.

Acum, după cum știți, a început să crească nivelul Dunării cu câțiva centimetri și se anunță precipitații în toată Europa. Este posibil să trecem de acest hop. Dar, așa cum am spus, nu înseamnă că trebuie să ne culcăm pe o ureche pentru anul viitor. Știm ce am pățit anul acesta, știm ce avem de făcut.

Indiferent cine vine la conducere, specialiștii care lucrează în cadrul ministerelor și instituțiilor statului rămân. Politicienii mai pleacă, dar oamenii de specialitate rămân și trebuie să-și facă treaba. Trebuie să ne bazăm pe ei. Clasa politică trebuie să asigure finanțarea proiectelor propuse de specialiști pentru ca aceștia să își facă treaba și să nu mai întâmpinăm asemenea probleme“, a explicat Adrian Picoiu.

Robert Nenciu, Adrian Picoiu

Județul Constanța, exemplu de bune practici în colectarea deșeurilor

Adrian Picoiu a mai spus că, începând cu 1 septembrie, toate cele trei zone de colectare a deșeurilor din județ sunt funcționale. El a mai spus că s-a primit o adresă de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene prin care suntem informați că nu mai avem riscul de a da banii înapoi.

„Suntem mult peste media națională. Începând cu 1 septembrie, toate cele trei zone de colectare sunt funcționale. Avem adresă de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene prin care suntem informați că nu mai avem riscul de a da banii înapoi. Asta este un lucru minunat.

În următoarea perioadă trebuie mărită stația de tratare mecano-biologică din localitatea Ovidiu — stație care a fost realizată din fonduri europene pentru a gestiona și trata mecano-biologic toate deșeurile. La un moment dat cred că vom fi primul județ din țară (nu mai există altul și nu am cunoștință să mai fie) care tratează integral toată cantitatea de gunoi și deșeuri produsă. Deci suntem foarte bine.

Nu s-a mediatizat foarte mult — probabil știți bine că subiectul deșeurilor este adesea băgat sub preș —, dar vreau să spun că, pentru județul Constanța, aceasta este cea mai mare realizare: eliminarea riscului de a da înapoi investițiile europene, plus faptul că respectăm toate condițiile de mediu în privința deșeurilor.

Constănțenii au înțeles ce înseamnă reciclarea. Sperăm ca și localitățile noi intrate (Zona 3, care înseamnă zona continentală a județului, de la Hârșova până la Ostrov, și Zona 1, care înseamnă de la Mihail Kogălniceanu până la Poarta Albă și Valu lui Traian) să fie la fel de bine intenționate ca locuitorii Zonei 2, care au deja un an și jumătate de activitate și unde se văd deja rezultatele.

Video 3:

În momentul acesta pe zona de reciclare suntem undeva la 12%. O să spuneți că este foarte puțin, dar, având în vedere că a apărut Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), este foarte bine. Știți bine că SGR-ul, dozele, PET-urile și ambalajele sticlei nu mai ajung la deșeurile menajere reciclabile, preluând o mare pondere. Altfel, ne-am fi atins ținta la nivel național.

Începând cu 1 septembrie, 100% da. Este funcțional tot județul, nu doar o parte. Până la 1 septembrie era funcțională doar Zona 2, care este de la Cumpăna la Negru Vodă. Urmează însă: avem Federația ADI-urilor (Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară) și o să ieșim în țară, dar am vrut mai întâi să dăm un exemplu și sistemul nostru să fie funcțional integral. În momentul în care Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) este complet funcțional, putem merge să-l prezentăm și în alte județe.

Într-adevăr, știți bine că proiectul este vechi — a început în 2008 —, dar am avut sincope peste care am trecut. Cei de la fonduri europene au înțeles necesitatea modificării documentațiilor din cauza legislației de mediu, care a fost în perpetuă schimbare. Am reușit să trecem hopul, am avut acordul ministerului și am ajuns, într-un final, la momentul T0: de la 1 septembrie, tot județul colectează și tratează deșeurile corespunzător“, a afirmat Adrian Picoiu.

După inventarierea terenurilor din zona falezelor de către ABADL, statul poate trece la exproprieri

Prefectul a mai precizat că în ceea ce privește disputa privind terenurile aflate la limita falezei, Comisia interministerială a finalizat analiza și a emis raportul. El a mai spus că după inventarierea terenurilor de către ABADL, statul poate trece la exproprieri.

„În ceea ce privește faleza litoralului, s-a finalizat analiza Comisiei interministeriale și s-a emis raportul. Urmează ca statul român să inventarieze terenurile — lucru care trebuia făcut încă din 2004, dar, din păcate, nu s-a făcut.

Noul Cod al Urbanismului, care a fost modificat, prevede o limită de siguranță de 300 de metri de la linia apei în care nu se mai emit autorizații de construire, până când se va termina inventarierea terenurilor. În momentul în care se va finaliza această procedură de către Apele Române, vom ști clar ce terenuri aparțin domeniului public al statului și ce terenuri sunt ale UAT-urilor (unităților administrativ-teritoriale), pentru a elimina orice discuții și pentru a se ști exact cine poate investi. Pentru că este neapărat nevoie de investiții în consolidarea falezelor. Există în continuare pericolul de prăbușire.

Plajele s-au lărgit, dar nu peste tot. Mai sunt zone unde faleza continuă să se erodeze. De aceea, la mai puțin de 300 de metri de apă nu se mai emit autorizații de construire.

Video 4:

Aceasta nu înseamnă că acele proprietăți sunt ilegale! Oamenii au avut autorizații de construire valide. Terenurile au fost atribuite sau inventariate eronat la acel moment de către UAT-uri, deci cetățeanul care a construit acolo nu este neapărat în ilegalitate. Asta vreau să se înțeleagă. Însă statul român are dreptul de a răscumpăra (expropria) terenul respectiv. La prețul stabilit de evaluator, adică la prețul pieței. Știți bine că nu se mai fac evaluări fictive: evaluatorul este delimitat de grila notarială, cu abateri de plus-minus 5%, fiind valori generalizate.

Depinde de decizia statului român — mai exact a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Există opțiunea de a răscumpăra, dar nu știu dacă vom avea atâția bani, pentru că este vorba despre sume uriașe. Sunt peste 2.000 de clădiri suprapuse pe traseul respectiv... Nu înseamnă că sunt ilegale, dar pot fi suprapuse peste domeniul public al statului.

După ce va fi gata inventarul, abia atunci vom putea spune cu certitudine dacă o construcție se află pe domeniul public sau nu. Iar dacă va fi cazul de răscumpărări, va fi vorba de bani mulți, fiindcă sunt incluse și hoteluri acolo, după cum bine știți“, a concluzionat prefectul Adrian Picoiu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.