Claudia Portase, șefa ISJ Constanța, dă din casă: cu ce schimbări vine, din toamnă, noul an școlar!

Noul an școlar vine cu modificări care vizează atât conținutul învățării, cât și modul în care elevii își construiesc parcursul educațional. Într-un dialog despre aceste schimbări, inspectorul școlar general din Constanța, Claudia Portase, explică ce înseamnă noile opționale, care sunt provocările reale ale sistemului și de ce flexibilitatea devine un cuvânt-cheie pentru viitorul educației.

Claudia Portase, Inspector Școlar General

Anul școlar 2026–2027 marchează o etapă de tranziție pentru sistemul de învățământ. Nu este vorba doar despre introducerea unor discipline noi, ci despre o schimbare de perspectivă: accentul se mută tot mai mult pe adaptare, competențe și alegere. În acest context, punctul de vedere al inspectorului școlar general din Constanța, Claudia Portase, oferă o imagine concretă asupra modului în care aceste transformări vor fi resimțite în școli.

Despre opționalele noi

Două dintre noutățile discutate intens sunt disciplinele „Ora de GIS“ și „Economie circulară și consum responsabil“.

Economie circulară

Întrebarea firească este dacă aceste materii noi răspund unor cerințe reale sau sunt doar completări teoretice. Inspectorul școlar general, Claudia Portase, subliniază că rolul lor este dublu:

„Atât «Ora de GIS», cât și «Economie circulară și consum responsabil» sunt discipline care răspund în egală măsură nevoilor pieței muncii și obiectivelor de formare generală ale elevilor. „Ora de GIS (Sisteme Informaționale Geografice)” dezvoltă competențe relevante, precum analiza și interpretarea datelor geospațiale, utilizarea tehnologiei și înțelegerea mediului în care trăim, competențe căutate în numeroase domenii de activitate. Opționalul „Economie circulară și consum responsabil” îi ajută pe elevi să înțeleagă principiile dezvoltării durabile, să gestioneze responsabil resursele și să adopte un comportament de consum informat, aspecte care devin din ce în ce mai importante într-o economie orientată spre sustenabilitate.“

Din această perspectivă, noile materii devin instrumente prin care elevii pot înțelege mai bine lumea actuală.

Elevi aflați în sala de clasă

Chiar dacă oferta există la nivel național, implementarea concretă a opționalelor, ține de fiecare școală. Nu toate unitățile vor introduce aceleași opționale, iar decizia e mai complicată...

„Alegerea acestor discipline opționale va avea la bază un echilibru între resursele de care dispune fiecare unitate de învățământ și interesele elevilor.  De aceea, se va ține cont de pregătirea cadrelor didactice privind susținerea acestor cursuri și dotările școlilor care să permită desfășurarea unor activități pornind de la cererea elevilor, interesele și nevoile de dezvoltare“, explică Inspectorul școlar general, Claudia Portase.

Așadar, profesorii, echipamentele, dar și dorințele elevilor vor fi factori care vor face diferența între teorie și practică.

Sală clasă

Dincolo de noutăți, sistemul de educație se confruntă cu o provocare importantă: transformarea.

„În următorii doi ani, una dintre cele mai importante provocări va fi implementarea în bune condiții a schimbărilor din sistemul de educație, astfel încât acestea să producă efecte reale în procesul de învățare. În continuare vom sprijini dezvoltarea competențelor digitale și vom continua formarea cadrelor didactice pentru a răspunde noilor cerințe educaționale. De asemenea se va pune accent pe parteneriatul dintre școală, familie și comunitate pentru a crea un mediu educațional în care fiecare elev să aibă șanse reale de reușită“, menționează Claudia Portase.

Schimbarea nu ține doar de programe, ci și de oameni și de modul în care aceștia colaborează. Dacă ar fi să fie aleasă o singură transformare majoră, aceasta ține de modul în care este gândit curriculumul: „Cea mai importantă schimbare legislativă adusă de noul an școlar este implementarea noilor planuri-cadru pentru liceu. Acestea reorganizează curriculumul, oferă mai multă flexibilitate școlilor în stabilirea ofertei educaționale și urmăresc adaptarea procesului de învățare la interesele elevilor și la cerințele societății actuale. Importanța acestei reforme constă în modernizarea educației, personalizarea parcursului școlar și dezvoltarea competențelor necesare pentru integrarea în învățământul superior și pe piața muncii“, explică Portase Claudia.

Flexibilitatea devine, astfel, elementul central al unei educații care încearcă să iasă treptat din tiparele rigide.

Elevi aflați în sala de clasă

Un mesaj pentru elevi

În final, schimbările nu sunt doar despre politici sau programe, ci despre felul în care sunt percepute de cei implicați în mod direct, anume, elevii.

„Fiecare generație are propriile provocări, iar generația voastră are și șansa de a învăța într-un sistem care se transformă pentru a răspunde mai bine nevoilor voastre. Nu vă temeți de schimbare. Priviți-o ca pe o oportunitate de a vă descoperi pasiunile, de a vă dezvolta competențele și de a vă construi propriul drum. Profesorii, școlile și inspectoratul sunt partenerii voștri în această perioadă de adaptare. Împreună putem transforma aceste schimbări într-un pas important către o educație mai modernă și mai apropiată de realitățile de astăzi“, transmite Claudia Portase elevilor.

Elevi liceu

Concluzie

Noul an școlar vine cu materii noi, dar și cu o direcție diferită: accentul cade pe adaptare, pe alegeri și pe construirea unui traseu educațional mai apropiat de realitate. Rămâne de văzut cât de repede vor deveni aceste intenții schimbări concrete în viața de zi cu zi a elevilor.