Condamnat în dosarul RETROCEDĂRILOR a dat în judecată Colegiul de Conducere al ÎCCJ

Inculpații din dosarul lui Radu Mazăre, privind terenurile din Mamaia și municipiul Constanța retrocedate ilegal, nu se resemnează cu ideea că vor sta următorii ani după gratii. Așa că fac tot posibilul să scape de pedeapsă. Acesta este și cazul lui Georgică Giurgiucanu, care a urmat exemplul lui Liviu Dragnea, dar și al altora. Afaceristul a contestat la Curtea de Apel Constanța decizia Colegiului de conducere al Inaltei Curți de Casație și Justiție în cazul constituirii completului de judecători de 4 judecători, complet care l-a trimis după gratii pentru 5 ani și 6 luni.

Acțiunea a fost deschisă pe 18 februarie a.c.

De precizat faptul că acesta a mai chemat în instanță ÎCCJ și înainte de a se pronunța instanța, definitiv, în dosarul retrocedărilor, mai exact în decembrie, acțiunea fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, solicitând suspendarea executării Hotărârii nr. 80/12.12.2017 a Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție în ceea ce privește completele de 3 judecători constituite la nivelul Secției penale a ICCJ. În motivare, el a arătat că are calitatea de înculpat în dosarul nr. 6536/2/2008, aflat pe rolul ICCJ, Secția penală, fiind judecat, în apel, de un complet de 3 judecători, respectiv Completul nr. 4.

Cum și-a motivat acțiunea!

”Potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara (denumita în continuare "Legea nr. 304/2004") “La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora. Conform informațiilor prezentate pe site-ul ICCJ (www.sci.ro). la rubrica "Informații", Secțiunea “Hotărâri ale Colegiului de Conducere", sub-secțiunea “Anexe Hotărârea nr.80 din 12 decembrie 2017 pct. l și 4 - compunerea completelor", figurează Anexa nr. 369/C/07.12.2017 conținând propunerea spre aprobare a completurilor de judecată din cadrul Secției Penale a ICCJ (denumită în continuare "Anexa nr. 369/2017"), printre care figurează și Completul nr. 4 care judeca apelul în dosar mai sus menționat. Acest document nu este publicat într-o forma completă, acestuia lipsindu-i semnătură persoanei care a făcut respectiva propunere. După cum se poate observa, această propunere figurează în cadrul sub-secțiunii “Anexe Hotărârea nr.80 din 12 decembrie 2017 pct. l și 4 - compunerea completelor". Pe de altă parte, se poate observa ca Hotărârea nr. 80 din 12 decembrie 2017, conform cărei, presupune reclamantul, a fost aprobat înființarea și compunerea completului nr. 4 nu a fost publicată, conținutul acesteia nefiind accesibil justițiabililor. De asemenea, conform informațiilor de pe site-ul ICCJ, Anexa nr. 369/2017 își are fundamentul legal în dispozițiile art. 19 indice 1 din Regulament și art. 101 alin. 5 și urm. din Regulamentul de ordine interioara al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozițiile art. 19 indice 1 alin. (1) din Regulament au preluat tale quale dispozițiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 citate supra. Alineatul 2 al art. 19 indice 1 din Regulament, însă, nu-si are corespondent în Legea nr. 304/2004, acesta având următorul conținut: “Președintele sau vicepreședintele înaltei Curți de Casație și Justiție propun colegiului de conducere înființarea de complete specializate, pe baza propunerilor formulate pentru fiecare secție, de președintele acesteia”,a spus Giurgiucanu în contestația formulată în decembrie.

Tot în cererea de la Curtea de Apel București, formulată în decembrie, Giurgiucanu mai spunea că ”soarta sa urmează a fi stabilită de un complet de judecată constituit în baza unei hotărâri inexistente a Colegiului de Conducere a Înaltei Curți, hotărâre care, în lipsa publicării în Monitorul Oficial, nici măcar nu este în vigoare. Așadar în lipsa suspendării Hotărârii nr. 80/2017, condamnarea sau achitarea definitiva a subsemnatului urmează a fi decisă de un complet de judecată nelegal constituit, măsură suspendării apărând ca unicul remediu capabil sa împiedice acest lucru sa se întâmple. Însăși libertatea reclamantului depinde de un act administrativ vădit ilegal și, având în vedere faptul ca dosarul penal se poate finaliza oricând, de soluția pe care instanța o va pronunța în prezenta cauza”.

Ce spune ÎCCJ!

”Referitor la așa-zisul caracter nepublic al hotărârii atacate, parata arata ca insusi reclamantul recunoaște în cererea sa faptul că Hotărârea nr. 80 din 12 decembrie 2017 este accesibilă publicului pe site-ul oficial al instanței supreme (www.sci.ro) la rubrica informații publice”, subrubrica „hotărâri ale Colegiului de conducere”, însă pretinde că aceasta nu este publicată „într-o formă completă”, lipsindu-i semnătura persoanei care a făcut respectiva propunere.

Această alegație este una lipsită de consistență juridică în condițiile în care publicarea pe site-ul oficial al instituției îi oferă actului în cauză un caracter oficial în lipsa oricărei alte formalități, fiind de la sine înțeles că pentru veridicitatea formei publicate este asumată o răspundere juridică din partea instanței supreme. Prin urmare, publicarea Hotărârii nr. 80/2017 într-o formă care să conțină semnăturile persoanelor implicate în procesul decizional care a condus la adoptarea acesteia ar fi fost inutilă sub aspectul adeveririi realității celor conținute în textul acestui act, însă ar fi vulnerabilizat protecția de care trebuie să se bucure persoanele decidente în ceea ce privește datele cu caracter personal și în ceea ce privește garanția că semnătura lor odată postată public nu va fi ulterior, utilizată în mod fraudulos”, spune ÎCCJ, în întâmpinarea depusă la dosar.

Pe 20 decembrie, Curtea de Apel București i-a respins acțiunea.

Giurgiucanu a fost asociat cu alți inculpați în dosarul retrocedărilor, Cristi Borcea, care a primit 5 ani cu executare, și Dragoș Săvulescu, condamnat la 5 ani și 6 luni.

Potrivit rechizitoriului, Giurgiucanu ”pentru 365 euro, a intrat în posesia a 67.362,78 mp de terenuri ale căror valori subevaluate, rezultate din rapoartele de evaluare comandate de Primăria Constanța, însumează 3.989.388 euro”. Inițial, prima instanță îl condamnase la 3 ani cu suspendare.

M.P.