COVID-19- Studiu: Copiii produc anticorpi diferiți ca răspuns la SARS-CoV-2

Copiii și adulții produc tipuri și cantități diferite de anticorpi ca răspuns la infecția cu noul coronavirus, SARS-CoV-2, sugerează un nou studiu demarat de cercetătorii de la Columbia University Vagelos College of Physicians and Surgeons, din Statele Unite ale Americii (SUA), citează doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

Diferențele la nivelul de anticorpi sugerează faptul că parcursul infecției, precum și răspunsul imun, se manifestă diferit la copii, iar majoritatea acestora pot elimina cu ușurință virusul din organism. Potrivit autorilor studiului, acesta reprezintă, de fapt, o analiză aprofundată a anticorpilor anti SARS-CoV-2 la copii, subliniind un contrast puternic între ce se întâmplă în organismul unui copil, față de cel al unui adult.

Așadar, la copii, parcursul infecției este mult mai scurt și nu la fel de răspândit ca la adulți. Mai mult, copiii pot elimina virusul mai eficient față de adulți, fără a avea nevoie, neapărat, de un răspuns imun puternic.

Copiii sunt mai puțin afectați de virusul SARS-CoV-2

Un aspect surprinzător al pandemiei COVID-19 este că majoritatea copiilor suferă de forme ușoare și foarte ușoare, în timp ce persoanele în vârstă se luptă intens cu boala. Deși vorbim despre o infecție nouă pe planetă, organismul copiilor s-a adaptat în mod inedit la patogeni întâlniți pentru prima dată. Acest lucru se explică prin felul în care sistemul imunitar al celor mici acționează. Copiii au numeroase celule T naive care sunt capabile să recunoască multe tipuri de patogeni, în timp ce persoanele vârstnice depind mai mult de amintiri imunologice, explică experții. Prin urmare, vârstnicii nu pot răspunde la fel de bine în fața unui pathogen precum copiii.

Copiii dezvoltă mai puțini anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2

În cadrul studiului menționat, au fost analizați 47 de copii infectați, dintre care 16 au primit tratament la Columbia University Irving Medical Center pentru sindrom inflamator multisistemic (MIS-C), iar 31, cu vârste similare, au fost testați pozitiv după o vizită la același centru medical pentru tratamentul altor afecțiuni. Jumătate dintre copiii fără MIS-C nu au manifestat simptome de COVID-19. Parte din studiu au făcut și 32 de adulți, cu forme de COVID-19 diferite, de la foarte ușoare la grave.

Conform concluziilor studiului, ambele grupe de copii au produs același număr și profil de anticorpi, care a fost diferit față de cel al subiecților adulți. În comparație cu adulții, copii au produs mai puțini anticorpi împotriva proteinei reactive virale, de care virusul se folosește pentru a infecta celulele umane. Cu toate acestea, anticorpii produși de organismele celor mici au avut o acțiune slab neutralizantă, în timp ce adulții cu formele cele mai severe au produs anticorpi cu activitate puternic neutralizantă.

Deși poate părea contraintuitiv, cei mai bolnavi pacienți produc anticorpi cu o activitate neutralizantă mare, ceea ce ar putea indica durata prezenței virusului în organism. Oamenii de știință sunt de părere că există o legătură între intensitatea răspunsului imun și cea a infecției. Astfel, cu cât este mai gravă infecția, cu atât mai puternic poate fi răspunsul imun. Acest lucru se întâmplă pentru că organismul are nevoie de mai multe celule imune și, implicit, de răspunuri imune pentru a lupta eficient împotriva patogenului.

Diferențele de anticorpi arată și de ce infecțiile la copii sunt mai limitate

În comparație cu adulții, copiii produc mult mai puțini anticorpi împotriva proteinei virale, care devine vizibilă sistemului imunitar numai după ce virusul a infectat celulele umane. Acest fenomen sugerează că, la copii, infecția nu se răspândește la fel de mult și nu distruge multe celule din organism.

Deoarece copiii elimină virusul rapid, în mod natural, infecția nu apucă să se răspândească foarte mult, de aceea cei mici nu au nevoie de un răspuns puternic din partea anticorpilor. Parcursul redus al infecției la copii poate însemna și faptul că aceștia sunt contagioși pe o perioadă mai scurtă de timp, în comparație cu adulții. Prin urmare, riscul de răspândire la nivelul copiilor este mai scăzut, deși cercetătorii din cadrul studiului nu au analizat și acest factor. În acest sens, alte studii demarate recent sugerează faptul că școlarii nu sunt vectori pentru noul coronavirus.

Cercetătorii sunt de părere că micuții nu vor avea probleme cu vaccinul anti COVID-19

Răspunsul imun identificat la copii nu sugerează că micuții vor avea un răspuns mai slab la vaccin. Vaccinurile anti COVID-19 conțin fragmente de virus și nu pot imita parcursul normal al infecției, adaugă cercetătorii. Deși copiii nu produc anticorpi neutralizanți ca răspuns la infecția cu virusul SARS-CoV-2, vaccinurile sunt concepute pentru a genera un răspuns imun protector în absența infecției. Se cunoaște că copiii răspund foarte bine la vaccinuri, prin urmare nu există motive de îndoială cu privire la vaccinul împotriva COVID-19. Din contra, specialiștii sunt de părere că micuții ar putea fi chiar mai bine protejați decât adulții, în urma vaccinării.

Ce îi lipsește sistemului imunitar adult?

Deși descoperirile recente sugerează că parcursul infecției la copii și adulți este diferit, încă nu se cunoaște cum copiii sunt capabili să elimine virusul atât de ușor, iar de ce sistemul imunitar al adulților nu face față la fel de bine. Autorii studiului american caută, în prezent, diferențele dintre răspunsurile celulelor T (anticorpi produși de către celulele B ale sistemului imunitar), mai precis la nivelul celulelor T din plămâni.

Copiii infectați cu virusul SARS_CoV-2 pot, de asemenea, genera un răspuns mai puternic din partea sistemului imunitar înnăscut, care se folosește de interferon și celule macrophage pentru a ataca, fără discriminare, celulele infectate de patogeni. Mai multe studii anterioare sugerează că răspunsul imun înnăscut poate fi întârziat la adulții infectați cu SARS-CoV-2, de aici și diferențele.

Așadar, dacă răspunsul înnăscut este foarte puternic, acesta poate reduce cantitatea de virus de la nivelul plămânilor, așa încât anticorpii și celulele T ale răspunsului adaptiv au mai puțin de muncă.

De asemenea, este posibil ca virusul să fie mai puțin capabil să infecteze celulele copiilor, pentru că acestea exprimă mai puține proteine, de care virusul are nevoie pentru a pătrunde în celulele umane.