Cresc facturile la energie. Când s-ar putea redeschide centrala de la Cernavodă

Centrala de la Cernavodă nu va fi deschisă în următoarele zece zile. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, a declarat că nu există însă nici cel mai mic risc sau semn de întrebare legat de posibilitatea vreunui incident sau accident.

CNE Cernavodă

Nu se știe când va fi deschisă

Cristian Buşoi a ținut să liniștească populația după zvonurile apărute în ultimele zile.

"În acest moment, din păcate, nu avem o dată clară pentru redeschiderea unităţii la Cernavodă. În acest weekend ne-am confruntat cu un nivel record scăzut al apei, ceea ce pus în mişcare câteva dintre procedurile de siguranţă ale centralei. Foarte important, pentru că am văzut unele speculaţii în presă, nu există nici cel mai mic risc, semn de întrebare legat de posibilitatea vreunui incident sau accident la Cernavodă. Dar, pentru că vorbim de reguli extrem de stricte, care sunt reguli internaţionale, odată ce vedem acest nivel foarte scăzut, este nevoie de declanşarea unor proceduri, inclusiv ajutorul venit de la Apele Române, care a însemnat o evacuare controlată de la Iezer şi urmează a fi, de asemenea, unele evacuări de pe râul râurile Olt şi Argeş. În condiţiile în care suntem cu cel mai mic nivel din ultima perioadă, e foarte puţin probabil ca, în următoarele 10 zile să zicem, să putem redeschide Cernavodă, ceea ce pune o presiune suplimentară pe piaţa de electricitate", a declarat Buşoi.

Ce se întâmplă cu prețurile

Reprezentantul Ministerului Energiei a precizat că preţurile la facturile de electricitate vor fi mai mari, din cauza scumpirii gazelor, însă nu a putut avansa cifre finale, întrucât "calculele se schimbă de la o zi la alta". El a arătat că, potrivit analizei realizate de Asociaţia Energia Inteligentă, creşterile la facturi vor ajunge la 20%.

"În ceea ce priveşte preţurile, sigur, acestea vor fi mai mari decât în 2025 în toate ţările Uniunii Europene, datorită preţului crescut la gazul natural, în principal, care generează în lanţ efecte şi pe preţul la electricitate. Lucrul acesta, sigur, se adaugă în România la situaţia închiderii centralei de la Cernavodă, care a obligat pe cei care aveau contracte cu SNN - contracte pe un an, cu preţ fix - să fie nevoiţi să înlocuiască acea cantitate cu cumpărări de pe PZU - Piaţa Zilei Următoare - fie din România, fie din ţările din regiune. Bulgaria a fost principalul nostru furnizor de electricitate în orele de seară şi asta generează un efect de creştere pe perioada următoare.

Nu avem încă datele finale, nici măcar furnizorii de electricitate nu au în acest moment o prognoză clară pentru perioada următoare. Calculele se schimbă de la o zi la alta, însă putem spune că o anumită analiză independentă care a apărut în spaţiul public, a unei asociaţii foarte prestigioase cu care Ministerul Energiei are o relaţie foarte bună de colaborare - vorbim de Energia Inteligentă - şi care vorbeşte de creşteri de 20% poate fi un scenariu care să se întâmple în săptămânile şi lunile următoare, treptat, în funcţie de evoluţia situaţia", a susţinut secretarul de stat.

România a importat pe vârf de seară 3.500 de megawaţi

Potrivit acestuia, România a importat pe vârf de seară 3.500 de megawaţi, aproape de capacitatea maximă de 4.000 MW.

"Media zilnică de net este între 1.000 şi 2.000. Comparativ cu astă vară suntem tot pe acolo, în funcţie însă de energia eoliană. Dacă energia eoliană aduce un plus în timpul serii, atunci sunt şi importuri sub 1,000 de megawaţi, de câteva sute de megawaţi", a subliniat el.

Cristian Buşoi a adăugat că, pentru a regla parţial sistemul energetic din România, va trebui să redeschidem Cernavodă, să punem în funcţiune cât mai multe capacităţi de regenerabile şi mai ales baterii pentru stocare.

"Şi, aici, şi Transelectrica şi ANRE accelerează cât de mult posibil, dar e nevoie şi de un anume timp pentru a finaliza investiţiile. Şi să sperăm că Mintia îşi va accelera partea de teste şi până la sfârşitul anului va începe să producă electricitate pentru Sistemul Energetic Naţional. Mintia, în primă fază, va aduce undeva peste 1.000 de megawaţi", a transmis Buşoi.

Ce spune INHGA

Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar în jurul valorii de 1200 m3/s până marţi, apoi în uşoară creştere până în 18 octombrie, până la valoarea de 1350 m3/s, situându-se sub media multianuală a lunii octombrie (3900 m3/s).

În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în prima parte a intervalului de prognoză în creştere uşoară pe sectorul Gruia - Calafat şi staţionare pe sectorul Bechet - Tulcea, iar în partea a doua a intervalului vor fi în creştere pe sectorul Gruia - Galaţi şi relativ staţionare pe sectorul Isaccea - Tulcea, potrivit știripesurse.