Cu ce se ocupă administratorul judeţului Constanţa şi care sunt noutăţile pentru anul viitor

Judeţul Constanţa are administrator o femeie: pe Mirela Matichescu, cea pe care o cunoaştem din ipostaza de manager al unui club din Mamaia, iar ulterior de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism; înainte de a ajunge administrator al judeţului - să nu uităm -, a fost introdusă în Consiliul Judeţean drept consilier onorific al preşedintelui CJC. Revenind la ANT, această autoritate a fost între timp desfiinţată, însă, pe fondul reluării discuţiilor cu privire la descentralizare, atribuţiile fostului ANT vor ajunge pe mâna consiliilor judeţene. Prin urmare, de la anul, ceea ce făcea ANT – autorizarea şi reautorizarea unităţilor de cazare de pe litoral, dar nu numai, vor ajunge în grija Consiliului Judeţean Constanţa. Interesant, nu-i aşa? Din acest motiv, dar nu numai, am discutat pe scurt cu Mirela Matichescu despre postul pe care îl ocupă în prezent, despre proiectele în care s-a implicat şi despre turism.

Reporter: Cu ce se ocupa administratorul public al judeţului şi de ce trebuia să existe un administrator al judeţului?

Mirela Matichescu: Este un post relativ recent introdus în organigrama Consiliului Judeţean Constanţa, dar volumul de muncă este direct proporţional cu responsabilitatea uriaşă ce derivă din această funcţie. Coordonarea activităţilor prin care se asigură buna funcţionare a aparatului CJC, şi aici mă refer la realizarea, implementarea, respectarea procedurilor de lucru pentru toate departamentele; monitorizarea tuturor documentelor precum şi asigurarea acurateţii informaţiilor care ajung să fie discutate cu domnul preşedinte – sunt doar câteva dintre atribuţiile asumate odată cu numirea în funcţie. De asemenea, sunt direct implicată în identificarea soluţiilor pentru problemele cu care se confruntă judeţul. Este o responsabilitate uriaşă, dar performanţa m-a atras întotdeauna, iar sistemul pe care l-am creat în echipă cu domnul preşedinte este unul performant. Dovadă şi rezultatele pe care am început să le obţinem. Şi da, cred că postul de administrator public era necesar în contextul în care problemele cu care se confruntă conducerea CJC sunt multiple şi complexe, iar selecţia celor prioritare trebuie realizată cu simţ de răspundere şi maximum de eficienţă.

Reporter: Care sunt proiectele la nivel de CJC în care v-aţi implicat şi pe care le consideraţi o reuşită?

Mirela Matichescu: Proiectele mele de suflet au fost cele legate de reabilitarea / restaurarea monumentelor istorice. Însă, în primul rând, mă bucur că am reuşit să impunem un standard de lucru în cadrul CJC, să deblocăm activitatea aparatului de lucru al consiliului şi să avem o comunicare eficientă cu toate direcţiile, astfel încât să nu mai existe proiecte care să nu îşi găsească soluţia de implementare, realizare. De asemenea, consider o reuşită majoră şi finanţarea lucrărilor de reabilitare pentru DJ 223 – pe tronsonul Cernavodă – Rasova – Aliman - Ion Corvin, un proiect pe care l-am găsit abandonat. Acest drum va fi reabilitat la standarde moderne şi va asigura fluidizarea traficului în zona. Ce mă bucură cu adevărat este însă concretizarea a patru proiecte în care am crezut încă de când am început să lucrez în Consiliul Judeţean Constanţa. Şi aici mă refer la semnarea contractelor de finanţare pentru reabilitarea MINAC, restaurarea Mormântului Pictat Hypogeu, restaurarea Edificiului Roman cu Mozaic, precum şi a cetăţii Carsium. A fost o muncă titanică, eforturi uriaşe şi termene extrem de strânse. Mulţumesc echipei Consiliului Judeţean Constanţa pentru determinare şi preseverenţă, dar, iată, că eforturile noastre s-au concretizat într-un set de proiecte unice. Era datoria noastră să punem în valoare o moştenire istorică unică, ce nu a fost considerată prioritate din punct de vedere al investiţiilor de cel puţin 20 de ani. Consider că prin realizarea acestor patru proiecte redăm judeţului Constanţa statutul de regiune de top din punct de vedere al vestigiilor, şi implicit al obiectivelor turistice localizate aici.

Reporter: Ce alte proiecte urmează?

Mirela Matichescu: Desigur că avem şi alte proiecte în vedere, practic, valoarea totală a finanţării pe care vrem să o atragem în următorii ani fiind de aproximativ 60 milioane de euro. În acest moment se lucrează pentru depunerea documentaţiilor necesare în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă, prin ITI Delta Dunării pentru restaurarea şi conservarea cetăţii Histria, precum şi pentru conservarea Ansamblului Rupestru Murfatlar. Un alt proiect extrem de important pentru noi, şi cu siguranţă şi pentru toţi constănţenii este redeschiderea, cât mai rapidăa, a centrului de îngrijiri paliative Casa Soarelui. La iniţiativa noastră, autorităţile centrale au fost de acord să transfere administrarea acestei locaţii către Consiliul Judeţean Constanţa. Imobilul nu îşi va schimba destinaţia şi va fi folosit pentru îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni grave. Astfel, vor fi demarate procedurile de predare în administrare a imobilului către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa. O altă preocupare generală este legată de noul centru de radioterapie din oraş, iar acum, Spitalul Judeţean Constanţa este printe primii 5 beneficiari ai licitaţiei de echipamente de radioterapie organizate de Ministerul Sănătăţii. În acest interval, s-au alocat bugete suplimentare pentru unităţile medicale aflate în subordinea Consiliului, atât pentru dotări, reparaţii capitale cât şi pentru suplimentarea personalului. Suntem interesaţi să atragem cât mai multe fonduri şi nu vă ascund că suntem în discuţii avansate cu autorităţile centrale pentru înfiinţarea Spitalului Regional.

Reporter: Care este gândirea CJC în privinţa turismului şi a promovării judeţului nostru?

Mirela Matichescu: Experienţa pe care am dobândit-o în administraţia publică centrală, şi aici mă refer la Autoritatea Naţională pentru Turism pe care am condus-o câţiva ani, îmi este extrem de utilă acum. Fireşte, dezvoltarea turistică a judeţului se înscrie pe lista priorităţilor mele. Doresc să punctez faptul că în această industrie, adaptarea la cerinţele consumatorilor este crucială, iar agenţii economici de renume de pe piaţa autohtonă sunt în permanentă perfecţionare şi actualizare a strategiilor. La rândul nostru, şi noi, autorităţile publice, suntem conectate permanent la evoluţia acestui domeniu, şi avem un dialog permanent cu reprezentanţii industriei turistice. Este evident că numai printr-o voce comună vom putea să implementăm cu succes strategii de promovare pentru o anumită destinaţie sau să identificăm corect măsurile concrete de stimulare a circulaţiei turistice, indiferent de regiune. Discutând punctual despre judeţul Constanţa, este evident că ne referim, în principal, la staţiunile litorale. Avem însă un parteneriat puternic cu regiunile conexe, astfel încât ne dorim să dezvoltăm o strategie turistică comună, ce are ca ţintă creşterea unui brand unitar: Dobrogea! În ceea ce priveşte litoralul românesc, foarte mulţi ani, una dintre cele mai mari probleme a fost starea de degradare a infrastructurii rutiere. Începand de anul trecut, prin Regia de Drumuri a Consiliului Judeţean Constanţa am demarat un amplu proces de reabilitare a drumurilor judeţene. Astfel, într-un timp record, am reuşit şi am refăcut în totalitate drumul de acces spre cetatea Histria. Planurile noastre sunt extrem de ambiţioase în acesta direcţie, în 2018, având ca ţel reabilitarea a câteva sute de kilometri.

Reporter: La nivel central se discută despre descentralizarea în turism şi preluarea unor atribuţii specifice de către autorităţile locale. Ce presupune acest lucru şi spuneţi-mi dacă echipa CJC este pregătită pentru a asigura continuitatea activităţii?

Mirela Matichescu: Salut decizia autorităţilor centrale de a descentraliza anumite servicii. Cred că este necesară o simplificare a procedurilor, iar autorităţile locale au capacitatea să gestioneze eficient aceste sarcini. Am avut mai multe discuţii cu reprezentanţii Ministerului Turismului şi am primit asigurări că va exista o perioadă de “tranziţie” în care specialiştii autorităţii centrale ne vor acorda asistenţă în implementarea noilor atribuţii. Este de altfel şi normal să existe un interval de adaptare a angajaţilor Consiliilor Judeţene cu domeniul şi procedurile specifice turismului. Ne bazăm pe sprijinul autorităţilor centrale în ceea ce priveşte transferul de know-how, însă sunt convinsă că nu vor exista blocaje în procesul de emitere a autorizaţiilor şi licenţelor de turism. Suntem direct interesaţi să susţinem această industrie şi scopul nostru este să fluidizăm şi să eficientizăm activitatea, nicidecum să o îngreunăm.

Reporter: Cu alte cuvinte, CJC preia activitatea ANT. De când va începe activitatea propriu-zisă de emitere a autorizaţiilor şi aşa mai departe?

Mirela Matichescu: De la anul.

Alexandra CUCU