Cum ne-a influențat pandemia sistemul imunitar?

Izolarea, distanțarea socială, purtarea măștilor și curățarea mâinilor cu dezinfectant mai des decât înainte au fost trăsăturile principale ale pandemiei din punct de vedere al prevenției îmbolnăvirii de COVID-19. Dar cum a fost afectat sistemul imunitar de toate aceste măsuri și de boala însăși?

Sursa foto: Shutterstock

Multe persoane au fost îngrijorate în timpul pandemiei de COVID-19 că sistemul imunitar va „uita” să lupte împotriva agenților patogeni, având în vedere că oamenii au stat la distanță unii de alții. Însă, este bine de știut că imunitatea nu funcționează în acest fel, scrie doc.ro.

Ce este sistemul imunitar, cum acționează și cum a fost afectat de pandemie?

Sistemul imunitar are un rol vital, respectiv să protejeze corpul de agenții patogeni (bacterii, virusuri, paraziți, fungi) și diverse substanțe nocive din mediu, precum și de modificările celulare care ne pot îmbolnăvi (cum ar fi transformarea celulelor sănătoase în unele canceroase). Când sistemul imunitar funcționează fără probleme, nu suntem conștienți de activitatea lui, dar când este slăbit sau când germenii sunt deosebit de agresivi, ne îmbolnăvim.
Sistemul imunitar înnăscut

Sistemul imunitar înnăscut oferă o apărare generală împotriva germenilor și substanțelor dăunătoare care pătrund în corp prin piele sau sistemul digestiv, prin intermediul unor celule imunitare numite ucigașe naturale (NK) și fagocite.
Sistemul imunitar adaptativ

Sistemul imunitar adaptativ produce anticorpi pentru a combate anumiți germeni cu care organismul a intrat anterior în contact, deci răspunsul imunitar este unul dobândit, învățat. Deoarece sistemul imunitar adaptativ învață și se adaptează în mod constant, corpul este pregătit să lupte și împotriva bacteriilor sau virusurilor care se modifică în timp.

Sistemul imunitar nu „uită” să funcționeze

În cazul unui adult, sistemul său imunitar a fost expus de-a lungul timpului la o multitudine de virusuri și bacterii împotriva cărora nu „a uitat” să lupte, ci știe în continuare cum să distrugă agenții patogeni. Așadar, dacă, de exemplu, o persoană se întâlnește în acest sezon cu un virus gripal, sistemul imunitar va ști să lupte împotriva lui.

În cazul unui copil, acesta are nevoie ca în primul an de viață să fie expus contactului cu microorganisme provenite de la alte persoane, dar și din mediul înconjurător, pentru a-și forma sistemul imunitar. De aceea, cercetătorii spun că este necesar ca un copil să se joace pe jos, să se murdărească și să ia contact cu cât mai multe persoane pentru ca sistemul lui imunitar să se consolideze.

Însă, adaugă oamenii de știință, copilul nu are nevoie ca în primul an de viață să fie expus la virusuri (cum este SARS-CoV-2, care provoacă boala COVID-19) sau diverse boli, ci pur și simplu la microbii obișnuiți din mediul în care trăiește copilul (aceștia vin prin aer când se deschide geamul sau se află în praf) și la cei care provin de la alte persoane, precum și de la animalele de companie. În plus, imunitatea bebelușului poate fi crescută prin alăptare. În prezent, există în desfășurare studii care analizează mai în amănunt efectul pandemiei asupra copiilor născuți în perioada de izolare.

Un an de pandemie nu schimbă dramatic sistemul imunitar

Deși întoarcerea la birou ori la școală sau grădiniță poate justifica o infecție respiratorie din cauza expunerii la noi germeni, medicii nu cred că un an de distanțare socială poate să modifice semnificativ capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor. Așa cum se întâmplă în fiecare an, copiii reîntorși în colectiv își transmit cu ușurință de la unul la altul tot felul de microbi la începutul sezonului rece, pe care apoi îi transmit și părinților și altor membri ai familiei.

Stresul a afectat sistemul imunitar al persoanelor care s-au simțit singure

Cercetările arată, pe de o parte, că răspunsul nostru antiviral este suprimat atunci când ne simțim singuri și, pe de altă parte, că oamenii cu multe legături sociale, care nu se simt singuri, sunt mai puțin sensibili la infecții respiratorii. Stresul are efecte dăunătoare asupra funcției imunitare, deoarece hormonii implicați în răspunsul la stres – cortizolul, epinefrina, norepinefrina – interferează cu funcționarea normală a celulelor imunitare. Așadar, persoanele care s-au simțit singure în pandemie și cele care au fost sub stres extrem sunt mai susceptibile să le fi scăzut imunitatea.
Ce spun studiile despre efectele COVID-19 asupra sistemului imunitar?

Despre COVID-19 se spune că este cea mai infecțioasă boală a prezentului. Infecția se transmite rapid de la o persoană la alta prin contractarea picăturilor infectate eliberate prin tuse, strănut, vorbire de la apropiere sau contactul direct cu secrețiile nazale.

Într-un studiu¹ științific apărut în decembrie 2021 se precizează că răspunsul imunitar ca răspuns la infecția cu SARS-CoV-2 implică două faze:

•     prima fază este cea de protecție imunitară și de exacerbare a imunității (având un răspuns imun defensiv de cauză internă în timpul perioadei sale de incubație și în stadiul non-sever, o persoană sănătoasă cu antigen leucocitar uman – HLA  – ar trebui să provoace un răspuns imunitar antiviral);
•     a doua fază este cea de inflamație extinsă și suprimarea imunității (o furtună de citokine descrie sindromul de activare a macrofagelor – MSA – sau limfohistiocitoza hemofagocitară secundară – sHLH – în stadiul sever, care duce la afectarea organelor).

Același studiu ia în discuție și efectele pandemiei de COVID-19 asupra imunității și anume:

    Scăderea calității somnului, cauzată de starea de spirit negativă sau alte motive legate de pandemie, a dus și la slăbirea sistemului imunitar.
    Sistemul imunitar comportamental (cel care dezvoltă comportamentele preventive) a funcționat exagerat din cauza stresului generat de pandemie, mai ales la persoanele aflate într-o situație de risc mai mare de îmbolnăvire, cum ar fi personalul medical, dar nu numai. Scalele de stres COVID recent dezvoltate includ cinci categorii de factori de stres: stres economic și social, teama de contaminare și pericol, simptome de stres traumatic, xenofobie și comportament de reasigurare și verificare.

Tot în acest studiu se recomandă, ca măsuri de consolidare a sistemului imunitar, activitatea fizică susținută, deoarece lipsa exercițiilor fizice crește susceptibilitatea la boala COVID-19, respectiv o alimentație care să ajute la prevenirea infecțiilor sau să contribuie la recuperarea mai rapidă în caz de infectare: consum mai mare de legume, fructe, cereale integrale, proteine animale și vegetale, oleaginoase și consum redus de sare, zahăr și grăsimi animale.

Un alt studiu², din ianuarie 2022, a analizat perturbarea pe termen lung a sistemului imunitar la persoanele care au fost bolnave de COVID-19. Persoanele recuperate după boală, chiar și cele care au avut o formă ușoară de COVID-19, pot suferi de simptome persistente timp de mai multe luni după infecție (așa-numitul „COVID lung”) sau pot rămâne cu unele sechele după boală.

Pentru a evalua efectele pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2 asupra sistemului imunitar periferic, în studiu au fost recoltate probe de sânge de la 69 de persoane aflate în curs de recuperare sau în convalescență după COVID-19 la 12, 16 și 24 de săptămâni după infecție. Prezența sechelelor post-acute ale COVID-19 a fost evaluată retrospectiv printr-un chestionar de simptome, completat de 83% dintre persoanele convalescente.

Analizele de sânge au dezvăluit modificări persistente ale populațiilor de celule imune la convalescenții cu COVID-19 până la 24 de săptămâni după infecție, iar secvențierea ARN a dezvăluit perturbări semnificative ale expresiei genelor la convalescenți până la cel puțin 6 luni după infecție. În ce privește sechelele declarate post-COVID-19, oboseala a fost cel mai frecvent simptom raportat, urmat de dispnee, scăderea puterii de concentrare și a memoriei și diminuarea forței musculare.

O concluzie a studiului a fost că recuperarea după COVID-19 este frecvent asociată cu simptome persistente la mai multe luni de la infecție, datele sugerând o dereglare imunitară timp de cel puțin 6 luni la convalescenții cu COVID-19, concluzie susținută și de alte cercetări recente, inclusiv un studiu³ din august 2022.

Avem acum imunitatea mai scăzută pe fondul măsurilor pandemice?

După cum am discutat anterior, deși imunitatea poate fi mai slabă după pandemia de COVID-19, din diverse motive, la anumite persoane, aceasta se consolidează prin măsuri simple, care depind de fiecare dintre noi, cum ar fi adoptarea unei alimentații cât mai sănătoase, activitate fizică regulată și combaterea stresului prin modalități sănătoase.

Cum putem acționa preventiv pentru a ne feri de îmbolnăviri?

O serie de măsuri la îndemâna tuturor ajută la prevenirea îmbolnăvirilor în acest sezon:

Consumul de fructe și legume

O farfurie cât mai colorată, plină cu alimente hrănitoare, bogate în vitamine și minerale, contribuie la susținerea imunității și la prevenirea îmbolnăvirilor.

Somnul suficient și odihnitor

Somnul de calitate ajută corpul să funcționeze adecvat, menținând și sistemul imunitar solid. E important ca somnul să dureze 7-8 ore sau, în orice caz, nu mai puțin de 6. Evitarea meselor bogate seara, cu două-trei ore înainte de culcare, precum și evitarea alcoolului, tutunului, cofeinei și statului cu ochii în ecrane cu o oră înainte de culcare ajută la obținerea unui somn mai bun.

Evitarea fumatului

Fumatul poate perturba echilibrul sistemului imunitar, crescând riscul de infecție, de aceea renunțarea la acest obicei nociv ajută la refacerea imunității.

Gestionarea stresului

Nivelurile mai ridicate de stres pot afecta sănătatea mintală și generală a oricărei persoane. Plimbările și exercițiile fizice regulate ajută la eliberarea de stres, alături de contactul cu persoanele dragi.

Socializarea

După o perioadă pandemică lungă în care multe persoane au fost izolate și au trăit în singurătate, socializarea este necesară, în funcție de nevoile personale, deoarece îmbunătățește nu doar sănătatea mintală, ci și pe cea imunitară.

Vaccinarea antigripală

Vaccinarea antigripală anuală ajută corpul să lupte împotriva infecțiilor, consolidând sistemul imunitar.