Cum să trăiești regește din banii statului?! Asistații sociali dintr-un sat din Constanța încasează 5.000 de lei pe lună fără să muncească

În comuna Băneasa, 139 de familii beneficiază de sprijin social, iar 62 dintre acestea sunt din satul Făurei. Primarul Eleonor Blăgan critică dependența de ajutoare și susține că unele familii numeroase ajung la venituri cumulate de aproximativ 5.000 de lei lunar, din sprijin social și alocațiile copiilor. Cifrele deschid însă o discuție care trebuie dusă dincolo de valoarea plăților: câți adulți pot munci, câți își găsesc un serviciu și pentru câte familii ajutorul rămâne singura plasă de siguranță?

Datele oficiale furnizate de Primăria Băneasa relevă o distribuție disproporționată a beneficiarilor de asistență socială: 62 din cele 139 de dosare de ajutor de incluziune din comună aparțin locuitorilor din satul Făurei. Evaluând acest fenomen, primarul Eleonor Blăgan a semnalat că sistemul actual de protecție poate genera capcane ale inactivității.  Numărul familiilor nu trebuie confundat cu numărul persoanelor care primesc sprijin: un singur dosar poate include mai mulți membri, adulți și copii.

Eleonor Blăgan, Primar Băneasa

Făurei: 62 de familii, mai multe decât în localitatea Băneasa

Potrivit datelor comunicate de primar, distribuția este următoarea: Făurei – 62, Băneasa – 55, Negureni – 18, Tudor Vladimirescu – 4. În total 139 familii.

Familii asistate social

Făurei reprezintă 44,6% din totalul familiilor beneficiare din comună, urmat de Băneasa, cu aproximativ 39,6%. Împreună, cele două localități însumează 117 familii, adică peste 84% din total.

Primarul a indicat că la o populație de aproximativ 5.600 de locuitori la nivelul comunei, au peste 160 de dosare pentru asistență socială:

„Pot să vă spun că avem peste 160 de dosare, iar numărul total de locuitori este de 5.600. Dosarul e pe numele titularului și în familia lui are șapte-opt persoane”, a explicat edilul.

„Avem familii care au 2.000 și ceva de lei pe ajutorul ăsta”

Cele mai tranșante declarații ale primarului privesc sumele care ajung în unele gospodării și ceea ce el consideră a fi dependența de sprijinul statului: „Avem familii care au 2.000 și ceva de lei de pe urma ajutorului social”, a declarat edilul.

Potrivit acestuia, în cazul unor familii numeroase, ajutorului i se adaugă alocațiile copiilor: „Sunt familii care trăiesc exclusiv din ajutorul acesta. Aceste familii au câte 7-10 copii, iau peste 2.000 de lei din ajutor și-și mai iau și din alocații aproximativ 3.000 de lei și ajung astftel să aibă lunar 1.000 de euro.”, a precizat primarul.

Cei aproximativ 5.000 de lei invocați de edil reunesc două categorii de venituri: sprijinul social și alocațiile copiilor.

Bani

Edilul a criticat inclusiv felul în care, în opinia sa, unii beneficiari cheltuiesc banii:

„Oamenii stau pe la poștă, așteaptă să ridice banii, apoi îi plimbă la magazin și la cârciumă.”, a explicat acesta.

În ceea ce privește oferirea acestor ajutoare, Primarul Eleonor Blăgan a explicat câteva criterii pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru a primi banii:

„Conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, aceștia trebuie să îndeplinească mai multe condiții cumulative: să nu aibă mai mult de 2.000 de metri terenul din curte, să nu dețină mai mult de o mașină mai nouă de 10 ani, sau două mașini mai vechi de 10 ani, să nu aibă ambarcațiuni și altele. Din păcate asta este legislația la noi, primesc ajutor cu toate că sunt în putere de muncă.”, a explicat primarul.

Ajutorul social nu înlătură obligațiile privind munca

Întrebat despre adulții care sunt în putere să lucreze, primarul a răspuns:

„Ei sunt în putere de muncă, ei sunt în sănătatea puterilor, dar profită de legi, asta este legislația la noi.”

Cadrul legal prevede însă și obligații. Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune stabilește, pentru persoanele apte de muncă aflate în situațiile reglementate, prezentarea la agenția pentru ocuparea forței de muncă atunci când sunt solicitate, în vederea angajării sau participării la servicii de ocupare și formare profesională. Există și excepții, inclusiv pentru beneficiarii care primesc exclusiv componenta destinată familiei cu copii.

Art. 58 din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune

Totodată, pentru familiile care primesc componenta de ajutor de incluziune, legea prevede prestarea unor activități ori lucrări de interes local de către unul dintre adulții apți de muncă, la solicitarea primarului, în condițiile stabilite de actul normativ.

Dincolo de plata lunară, câte familii reușesc să se întrețină singure?

Cazul Băneasa aduce la nivel local o întrebare esențială pentru sistemul de sprijin social din România: cum este ajutată o familie să depășească dificultatea pentru care primește bani de la stat? Cele 139 de familii nu descriu, singure, nici un abuz generalizat, nici eficiența sistemului. Ele arată amploarea sprijinului acordat în comună. Iar concentrarea a 62 de familii beneficiare în Făurei justifică o analiză atentă a nevoilor, a accesului la muncă și a posibilităților reale de ieșire din sărăcie.

Ajutorul social trebuie să sprijine oamenii aflați în dificultate. Pentru cei care pot munci, dar refuză nejustificat un loc de muncă, autoritățile trebuie să aplice obligațiile și consecințele prevăzute de lege. La Băneasa, primarul critică dependența de banii statului.

Sărăcia domnește la Făurei

Făurei este unul dintre cele mai sărace sate din Dobrogea. Oamenii sunt amărâți, fără potențial financiar, nu au locuri de muncă și de ani buni nici alimentare cu apă. Mai mult, oamenii locuiesc în case dărăpănate, gata oricând să cadă peste ei, fără garduri și fără un acoperiș sigur deasupra capului. 

Nu își permit prea multe, ducând o luptă continuă pentru a face față traiului aflat sub limita subzistenței. Singurul lor venit provine din munca cu ziua, ajutoarele sociale, pensii sau alocații. Condițiile inumane se regăsesc cel mai bine în wc-urile din fundul curților, care nu sunt altceva decât niște gropi săpate în pământ.