Cum vrea Dorobanțu să scape de închisoare, după ce a fost condamnat la 7 ani și 3 luni cu executare!

Ioan Alexandru Dorobanțu, cunoscut pentru răpirea unui milionar în criptomonede din Mamaia, a fost condamnat,  inițial la 7 ani și 4 luni de închisoare, și definitiv, în noiembrie 2023, la 4 ani și 11 luni de închisoare, acuzațiile fiind lipsire de libertate, tâlhărie și tulburarea ordinii și liniștii publice. Într-o încercare de a-și atenua pedeapsa, urmărind o ulterioară reducere și schimbarea regimului de detenție, Dorobanțu a pornit o serie de demersuri juridice, formulând atât recurs în casație la Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și contestații la instanțele de judecată.

Ioan Alexandru Dorobanțu

Condamnat inițial la o pedeapsă de 7 ani și 4 luni de închisoare cu executare în regim de detenție, Ioan Alexandru Dorobanțu a formulat apel împotriva sentinței pronunțată în cauză. Astfel, la 9.11.2023, Curtea de Apel a admis apelul, procedând la reducerea pedepsei la un cuantum de 4 ani și 11 luni de închisoare, pronunțând prin decizie definitivă următoarele:

„Descontopește pedeapsa rezultantă de 7 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului Dorobanțu Ioan Alexandru și repune în individualitatea lor pedepsele componente de 3 ani închisoare, 6 ani închisoare și 1 an închisoare. Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului Dorobanțu Ioan Alexandru, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.233 – art.234 alin.1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art.77 lit. a Cod penal și art.19 din Legea nr.682/2002, de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului Dorobanțu Ioan Alexandru, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.205 alin.3 lit. a Cod penal, cu aplicarea art.77 lit. a Cod penal și art.19 din Legea nr.682/2002, de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului Dorobanțu Ioan Alexandru, pentru comiterea infracțiunii prevăzuteă de art.371 Cod penal, cu aplicarea art.19 din Legea nr.682/2002, de la 1 an închisoare la 9 luni închisoare. În baza art.38 alin.1 și art.39 alin.1 lit. b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă un spor de 11 luni, reprezentând o treime din suma pedepselor ce nu se execută, urmând ca în final inculpatul Dorobanțu Ioan Alexandru să execute pedeapsa principală rezultantă de 4 ani și 11 luni închisoare, în regim de detenție, alături de pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi aplicată prin sentința penală atacată.”

Noi demersuri în parcursul său juridic

Deși în urma apelului a reușit să obțină o reducere considerabilă a sentinței, Dorobanțu nu s-a oprit aici, urmărind o ulterioară reducere suplimentară și schimbarea regimului de detenție. Astfel, la 28 noiembrie 2023, a formulat recurs în casație la Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând o reducere suplimentară din totalul pedepsei ce îi fusese aplicată. Potrivit reprezentantului convenţional al contestatorului, persoana condamnată avea cunoştinţă de faptul că acest lucru reprezintă o vocaţie şi nu un drept, analiza aparţinând comisiilor din penitenciar sau instanţei de judecată. Paralel cu acest demers, la 21 decembrie 2023, ulterior rămânerii definitive a sentinței prin soluționarea apelului declarat în cauză, Dorobanțu a formulat o plângere pentru schimbarea regimului de detenție, dintr-un regim închis într-unul semideschis, conform art. 39 din Legea 254/2013.

Speranțele lui Dorobanțu de a-și vedea dorințele împlinite au primit un impuls la 16 ianuarie 2024, când cererea de recurs în casație a fost admisă în principiu. Cu toate acestea, parcursul juridic nu a fost în favoarea sa. La 15 februarie 2024, plângerea sa pentru schimbarea regimului de detenție a fost respinsă, instanța menținând încheierea pronunțată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Spital Poarta Albă. Mai mult, la 12 martie 2024, recursul în casație, care i-ar fi putut scurta durata detenției, a fost, de asemenea, respins ca nefondat, zădărnicind orice speranță rămasă pentru o pedeapsă redusă.

Stăruind în insistențele sale, Dorobanțu plănuiește să repete demersul, depunând aceeași plângere, conform art. 39 din Legea 254/2013, de această dată la Tribunalul Constanța, în ciuda tuturor respingerilor anterioare. Determinarea sa de a lupta pentru condiții mai puțin restrictive de detenție și pentru o reducere a pedepsei rămâne puternică, deși instanțele de judecată au decis în repetate rânduri împotriva solicitărilor sale. Vom fi oare martori la o nouă saga a acțiunilor formulate fără număr?

Acțiunea „răpirea“

Reamintim că Ioan Alexandru Dorobanțu ar fi primit ponturi despre o persoană, pe care a răpit-o în luna mai 2022, cum că aceasta s-ar fi ocupat cu criptomonede și ar fi vrut să intre în posesia lor fugind ulterior din țară. Astfel, acesta a mers în zona Butoaie din stațiunea Mamaia, cu un Mercedes ML cu numere de Ilfov, însoțit de alte 3 persoane (care ar fi din Anglia). Când a apărut în peisaj persoana vizată, Dorobanțu și doi dintre însoțitori (șoferul a stat la volan cu o cagulă pe față) au tăbărât pe ea și au băgat-o în mașină. Aici ar fi avut loc un mic incident, în sensul că victima a căzut pe cealaltă parte a mașinii, fără pantaloni, luând-o la fugă în lenjerie intimă. A fost prinsă și băgată, din nou, în autoturism, fiind apoi condusă la Năvodari, în zona unor clădiri dezafectate. A fost legată, înțepată cu un cuțit de mai multe ori și injectată cu substanțe care se presupune că ar fi fost droguri.

Timp de 8 ore, aceștia au ținut victima și au maltratat-o, încercând s-o facă să le spună parolele pentru a face transferul de criptomonede. Cum nu au avut succes, Dorobanțu ar fi decis să-i lase pe partenerii lui cu persoana răpită, iar el să meargă la domiciliul acestuia din Mamaia, pentru a umbla la laptop. Doar că a observat că în stațiune era plin de Poliție, se desfășura operațiunea Năvodul (filtre rutiere în colaborare cu oamenii legii din toate structurile de Poliţie limitrofe). Plin de poliție ar fi fost și la domiciliul părții vătămate. Astfel, Dorobanțu s-ar fi întors la locul clădirilor dezafectate și ar fi încercat o altă strategie, dându-și seama că planul său e sortit eșecului. I-a propus celui pe care l-a răpit să facă pace, ba chiar l-ar fi dus acasă la el să facă duș. Însă, odată scăpată, persoana vătămată a mers la Poliție.