Curtea Supremă, decizie în privinţa numelor şi prenumelor! Ce înseamnă asta pentru presă

ICCJ, sesizată de Curtea de Apel Constanţa

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a luat o decizie istorică: numele şi prenumele persoanei sunt „date cu caracter personal”. Ce înseamnă acest lucru pentru presă? Accesul liber la informaţia de interes public şi dreptul de a fi informat al cetăţeanului (inclusiv al jurnalistului) vor fi limitate. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 8.392/118/2014, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept.

„Sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept: "Admite cererea. Sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept: "Doar numele şi prenumele unei persoane se încadrează în definiţia dată "datelor cu caracter personal" de către Legea nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora, în sensul în care numai ele reprezintă un element suficient care să permită identificarea unei persoane?"

"2. Existenţa unor date personale în cuprinsul unor documente din categoria informaţiilor publice poate constitui un motiv de refuz de eliberare a fotocopiilor de pe aceste documente chiar şi cu informaţiile respective anonimizate (înnegrite cu marker-ul, acronimizate)?" Suspendă judecata cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. Fără cale de atac“, se arată în minuta Curţii de Apel, pronunţată în luna iulie a anului 2015.

Pronunțarea a survenit în dosarul în care Laurențiu Neacșu a acționat în instanță Ministerul Educației, acțiune prin intermediul căreia a solicitat „comunicarea informațiilor de interes public“. Este vorba despre raportul Corpului de control al prim-ministrului privind controlul realizat în 2013 la Universitatea Ovidius din Constanţa. Neacşu primise din partea ministerului doar o sinteză din raport, cu anonimizari, iar Tribunalul a respins acţiunea ca nefondată, cu motivarea că este suficient că i s-a comunicat reclamantului o sinteză a constatărilor şi măsurilor dispuse prin raport şi că pârâtul a procedat legal, refuzând comunicarea datelor cu caracter personal cuprinse în raport.

Hotărârea a fost atacată cu recurs, context în Curtea de Apel Constanţa a dispus sesizarea din oficiu a ICCJ pentru rezolvarea acestei chestiuni de drept. Iar Curtea Supremă a admis acțiunea. Şedinţa a fost prezidată de judecător Ionel Barbă, preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. „Admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 13 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 8.392/118/2014, şi, în consecinţă, stabileşte că:În interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei.

În cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat.Obligatorie“, se arată în minuta Curții, pronunțată pe 7 decembrie 2015. Urmare a acestei decizii, accesul liber la informația de interes public și dreptul de a fi informat al cetățeanului (inclusiv al jurnalistului) vor fi limitate.

Mirela Sorina PASCAL