Cutremurul trece, clădirile vulnerabile rămân. Cum arată harta clădirilor cu risc seismic din Constanța. Video

Cutremurul resimțit luni, 19 octombrie, și la Constanța readuce în atenție o problemă care nu dispare odată cu oprirea mișcării seismice: siguranța clădirilor în care locuiesc constănțenii. Documentele Primăriei cuprind un inventar al locuințelor multietajate numerotat până la poziția 1.008 și, separat, o listă cu 81 de poziții încadrate în clase de risc seismic. Cinci dintre acestea menționează clasa RsI, cea care indică susceptibilitatea de prăbușire totală sau parțială la cutremurul de proiectare.

Seismul din 19 octombrie 2026 s-a produs la ora 11:51:57, în zona seismică Vrancea–Buzău, și a avut magnitudinea 4,8, la adâncimea de 124,1 kilometri, potrivit datelor actualizate ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Mișcarea a fost resimțită și la Constanța. Dincolo de reacțiile de moment, rămâne o întrebare concretă: ce știm despre rezistența imobilelor în care ne întoarcem la activitățile obișnuite?

Clădire din Constanța, încadrată în clasă de risc seismic

Cele două liste ale municipalității arată un fond construit îmbătrânit și imobile pentru care există încadrări seismice. Ce nu arată însă este un traseu de la vulnerabilitatea clădirii la consolidarea acesteia.

Facsimil din lista imobilelor din Constanța încadrate cu risc seismic

Peste o mie de clădiri vechi nu înseamnă peste o mie de clădiri cu risc seismic confirmat

Primăria Constanța a publicat documentul intitulat „Lista imobilelor cu destinația de locuințe multietajate construite înainte de anul 1978”, în cadrul căruia, listarea imobilelor vechi ajunge la numărul curent 1.008.

Facsimil „Lista imobilelor cu destinația de locuințe multietajate construite înainte de anul 1978”

Acesta este un inventar al clădirilor vechi, nu o listă cu peste o mie de încadrări oficiale în clase de risc seismic. Vechimea unei construcții nu ține loc de expertiză, dar nici absența ei din lista încadrărilor nu reprezintă, prin ea însăși, o garanție de siguranță.

Facsimil „Lista imobilelor cu destinația de locuințe multietajate construite înainte de anul 1978”

Inventarul include blocuri de pe bulevardele Tomis, Alexandru Lăpușneanu, Mamaia și Aurel Vlaicu, precum și de pe numeroase străzi din cartiere. Sunt imobile cu câteva etaje, dar și blocuri cu zece sau unsprezece etaje. Problema evaluării fondului construit depășește, așadar, imaginea caselor vechi din centrul orașului.

Documentul conține inclusiv poziții cu anul construcției 1978, deși titlul vorbește despre clădiri ridicate înaintea acestui an. Un detaliu care arată de ce evidențele trebuie citite și explicate cu atenție și nu transformate automat în statistici alarmante.

Cinci poziții cu RsI. Adrese concrete, risc consemnat

În lista încadrărilor seismice, furnizată în fișierul datat 7 februarie 2025, apar cinci poziții care menționează clasa RsI: strada Bucovinei nr. 21, locuință construită în 1929, strada Callatis nr. 31, locuință construită în 1922, strada Grănicerului nr. 16, încadrarea RsI este precizată pentru corpul C2, strada Mercur nr. 10, locuință construită în 1900, strada Ștefan cel Mare nr. 90, imobil cu locuință și altă destinație, construit în 1920.

Clădire încadrată cu RsI

În această clasă intră clădirile cu susceptibilitate de prăbușire totală sau parțială la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, adică o vulnerabilitate gravă.

Clădire încadrată cu RsI

Riscul nu se oprește la casele de acum un secol

În clasa RsII figurează și blocuri de locuințe: blocul 75 de pe strada Baba Novac nr. 167A, blocul P3 de pe strada Adamclisi nr. 3, blocul C2 de pe strada Traian nr. 32, blocul R5 de pe bulevardul Ferdinand nr. 106, blocul M1 de pe strada Ștefan cel Mare nr. 15 și blocul S5 de pe bulevardul Tomis nr. 98.

Bloc P3, strada Adamclisi, imobil încadrat cu RsII

Potrivit definiției din document, RsII desemnează clădiri susceptibile de avariere majoră la cutremurul de proiectare, cu punerea în pericol a siguranței utilizatorilor, chiar dacă prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă.

Facsimil din lista imobilelor din Constanța încadrate cu risc seismic

Clasa RsIII, prezentă la numeroase poziții, indică posibilitatea unor avarieri moderate care pot pune în pericol siguranța utilizatorilor

După cutremur, întrebarea rămâne: ce s-a făcut pentru clădirile vulnerabile?

Pentru un constănțean care își găsește adresa pe lista imobilelor încadrate în risc seismic, simpla publicare a documentului nu este suficientă. Are nevoie să știe ce măsuri sunt prevăzute pentru clădirea sa, cine trebuie să le pună în aplicare și în ce termen.

Clădire amplasată pe bulevardul Tomis, încadrată cu risc seismic

În special pentru imobilele încadrate în RsI și RsII, constănțenii au nevoie de explicații pentru fiecare adresă, nu doar de definițiile claselor de risc.

Clădire, încadrată cu risc seismic

Seismul de luni a readus în discuție siguranța locuințelor. Pentru clădirile cu vulnerabilități deja consemnate, problema exista și înainte să se miște pământul. Iar răspunsul administrației trebuie măsurat în măsuri concrete și lucrări finalizate, nu în reapariția acelorași adrese pe o listă.

Video 1:

Video 2: 

Video 3:

.