De ce s-a scumpit încălzirea la Năvodari și care ar fi fost soluția. INTERVIU cu Aurelian Dumitrașcu, consilier local

Costel Aurelian Dumitrașcu este consilier local aflat la primul mandat, din partea PMP. În 2020 ar putea fi chiar candidat la Primăria Năvodari, lucru pe care nu îl neagă, însă susține că o astfel de decizie va fi luată în echipă. În cadrul unui interviu acordat cotidianului “Replica”, Dumitrașcu a vorbit despre proiectele inițiate, despre administrația locală, dar și despre problemele orașului

Reporter: Domnule consilier, de la începutul mandatului și până în pezent, cum apreciați activitatea administrației locale – de la primar, la funcționari și până la Consiliul Local Năvodari, în ansamblul lui?

Costel Aurelian Dumitrașcu: În acest mandat ne dorim, iar când spun că ne dorim mă refer la primar, aparatul primăriei și la toată echipa de consilieri, să avem cele mai multe proiecte finalizate, și nu doar demarate. Printre cele mai importante proiecte se află spitalul din Năvodari, clădire a cărei modernizare urmează să se finalizeze în această primăvară, iar până în vară, cu ajutorul Consiliului Județean, sperăm să fie și utilată. Un alt proiect important este cel al cartierului Midia Sat unde s-au oferit tinerilor din oraș terenuri pe Legeab15, zonă în care încă nu s-a reușit până în prezent să se tragă utilitățile, dar avem garanții că în primăvară vor demara lucrările. De mare interes este și drumul Năvodari – Corbu care trece prin fața Platformei Petromidia, drum care se află sub orice critică în momentul de față și sperăm ca în curând vor demara procedurile, find un proiect pe Fonduri Europene. Reabilitata va fi și bucata de pod dintre Tabăra Năvodari și sensul giratoriu dintre poduri, tronson de drum care nu a fost prins în nici un proiect până acum, dar sperăm că vom reuși cu bani de la Guvern prin programul PNDL. Pe Fonduri Europene sperăm să reluăm lucrările la noua școală din oraș, clădire care a fost abandonată în ultimele două mandate, deși ar fi trebuit să fie pe lista de priorități, numărul copiiilor din oraș fiind într-o continuă creștere, iar una dintre actualele școli își desfășoară activitatea într-o clădire care își avea destinație de cămin înainte. Dacă nu vom reuși să atragem Fonduri Europene pentru acest proiect, vom încerca să găsim soluții locale, dar momentan să rămânem optimiști. În acest an s-a investit mult și în sport, finalizând în 2018 un nou teren în aer liber și un balon sportiv, ambele urmând să poată fi închiriate de către doritori pentru a practica fotbal.

Rep.: Vorbiți-ne despre câteva din lucrurile pe care conducerea primăriei nu le face bine și ce soluții propuneți dvs.?

C.A.D.: Prin faptul că eu sunt de o altă părere și aș face lucrurile alfel, asta nu înseamnă că cei din conducerea Primăriei nu le fac bine. Sunt diferențe de opinie și doar locuitorii orașului pot spune cine are cel mai mult dreptate.

Consider că ordinea priorităților nu este bine aleasă la Năvodari și ar trebui să ne axăm mai mult pe infrastructură și utilități. Avem proiecte de reasfaltare a unor străzi principale, dar nu este corect să ignori străzi care n-au văzut niciodată asfalt doar pentru simplul fapt că nu se află în zone populate. Cel mai bun exemplu de zonă ignorată de investiții este zona Hanului Piraților unde singurul asfalt turnat în ultimii ani este cel pus de persoane private. În Peninsulă se dorește crearea unui cartier rezidențial, s-au oferit și acolo terenuri pe Legea15 sau în concesiune, oamenii își construiesc case, dar la fel, nu beneficiază de infrastructură. Nici zona de nord a orașului nu o duce mai bine, abia în ultimii doi ani ce s-au mai pietruit câteva străzi. Dacă puterea de decizie ar sta la mine, aș face un proiect pe termen lung, proiect în care aș asfalta anual cel puțin o stradă din fiecare zonă a orașului ignorată până acum (Hanul Piraților, Depozit 10, Peninsula și zona de nord a orașului). Abia după ce vom avea toate străzile asfaltate în oraș m-aș apuca de reasfaltare acolo unde este necesar.

Nici la capitolul utilități nu stăm mai bine. Când vine vorba de canalizare în zona de nord, răspunsul este „sub pământ se află piatră, nu putem sparge” și se ridică din umeri. Nu sunt de acord cu această abordare, mai ales că acea zonă are potențial de extindere, dar nu se poate fără investiții din partea autorităților. Ok, nu putem sparge piatră și să extindem rețeaua de canalizare din zonă, dar putem construi altă rețea, cu canalizare în cădere spre malul lacului, iar acolo să construim o stație de pompare care să o lege la actuala rețea de canalizare. Ironic este faptul că pe sub zona Hanului Piraților trece o țeavă de canalizare de mare presiune care vine din Mamaia, dar ei nu sunt legați la acea țeavă. Ca și în cazul zonei de nord, și în această zonă se poate investi într-o rețea de canalizare și într-o stație de pompare. Trebuie doar să se vrea și nu cere nimeni să se rezolve totul peste noapte, doar că aceste probleme au fost ignorate prea mult timp.

O altă problemă care s-a tot discutat, dar care a rămas doar la acest stadiu, este presiunea apei la bloc. Multă lume se plânge că de la etajul trei în sus sunt zile în care presiunea este atât de slabă încât nici nu pornește centrală. Eu locuiesc la etajul patru și am fost nevoit să îmi cumpăr o pompă electrică pentru a evita această neplăcere, dar nu este obligația locatarilor sau a sociației de proprietari să investească în pompe sau hidrofoare. Consider că Primăria ar trebui să discute cu furnizorul acestui serviciu, să depisteze împreună unde este problemă și să o rezolve.

Aceste subiecte abordate sunt doar primele trei lucruri care mi-au venit acum în minte și pe care eu le-aș face altfel. Cu altă ocazie mai abordăm și altele.

Rep.: Care sunt proiectele pe care dvs., din postura de consilier, ați reușit să le promovați în Năvodari? Care au ieșit bine, care – mai puțin bine?

C.A.D.: Parcul auto al orașului este într-o continuă creștere iar actualele locuri de parcare amenajate nu mai fac față, existânt străzi în oraș pe care se parchează haotic. Ca o soluție la această problemă, am inițiat un proiect de Consiliu Local prin care administrația locală poate ridica mașinile abandonate sau fără proprietar de pe domeniul public al orașului Năvodari. Au trecut doi ani de zile de la inițiativa mea, însă hotărârea nu este aplicată. Bănuiesc că intenționat se întâmplă asta, dar nu doresc să dau mai multe detalii pentru moment.

O altă inițiativă a fost organizarea unui „Târg de Suveniruri” în oraș. În proiect am făcut un plan detaliat prin care se dorește atragerea turiștilor cazati la Phoenicia, Hanul Piraților, Mamaia Nord, Tabără sau prin Năvodari să rămână în oraș și să nu mai plece să se distreze în stațiunea Mamaia sau Constanța. Avem și noi pe raza orașului restaurante și cafenele, iar seara multe dintre ele se transformă în cluburi. Dacă vor să se plimbe, o pot face și prin Năvodari, avem un oraș frumos și curat, iar spațiile verzi sunt îngrijite. Nici acest proiect nu a fost implementat până acum.

Problema câinilor comunitari nu a fost rezolvată și nici nu sunt semne că se dorește rezolvarea ei. Am afirmat întotdeauna că nu este de ajuns să se adune câinii de pe străzi, ci trebuie stopat efectul de înmulțire al acestora. Am venit cu o strategie pe termen lung petru a se rezolva această problemă, însă a fost ignorată.

Încă din 2016 am militat și am cerut ca administrația locală să achiziționeze două vidanje cu care să putem ajuta persoanele care nu sunt racordate la sistemul de canalizare al orașului. Este costisitor pentru oameni să cheme lunar vidanja, tocmai de aceea consider că ar fi corect să-i ajutăm cu acest serviciu la un preț cât mai mic. Demersurile pentru achiziționarea vidanjelor au început încă din 2017, dar am intrat în 2019 si oamenii se descurcă în continuare pe cont propriu.

Tot în 2016 am propus înființarea unui transport public local în Năvodari. La vremea respectivă mi s-a răspuns că nu se poate, însă s-a analizat mai bine oportunitatea, iar în 2018 am inițiat un proiect de hotărâre în acest sens. Urmează ca în curând să se facă licitaîie pentru acest serviciu și sper ca din acest an să avem microbuze care să deservească orașul. Mă gândesc chiar și la un transport pentru sezonul estival, care să facă legătura între oraș și stațiunea Mamaia Nord, dar după ce se reușește asfaltarea drumului de pe lângă promenadă.

Pentru că se taie constant copacii bătrâni, conform normelor legale, dar nu sunt plantați alții în loc, în ședința de buget din anul 2018 am venit cu amendament în care am cerut să alocăm bani pentru a planta în decursul anului trecut o mie de arbori pe toata raza orașului. Amendamentul a fost votat, dar au fost plantați doar câțiva zeci de copaci, iar asta undeva spre sfârșitul anului. Am fost dezamăgit, dar mă bucur totuși că am reușit să-mi duc la bun sfârșit proiectul „Reconstrucția Ecologică”. Conform acestui proiect, fiecare cuplu căsătorit poate planta într-un spațiu special amenajat de către administrația locală un copac care le va reprezenta familia, iar pentru fiecare copil, părinții acestuia pot planta un copac care va purta numele copilului. Astfel, în noiembrie 2018 a fost înființat parcul „Renașterea”, iar cu această ocazie peste 150 de familii au plantat împreună aproape 200 de tei. Tot prin proiectul „Reconstrucția Ecologică” fiecare persoană fizică sau juridică care construiește o casă pe raza orașului Năvodari își ia obligația să planteze trei arbori pe terenul respectiv sau într-o zonă special amenajată de administrația locală în acest sens, iar pentru cei ce construiesc blocuri trebuie să planteze câte un arbore pentru fiecare locuință.

Am propus un proiect și pentru iubitorii de animale, să le înființăm, pentru un început, un loc de joacă pentru câini. Spațiul a fost amenajat lângî parcul „Ion Dobre”, însă nu a fost amenajat conform proiectului și a fost distrus la prima ploaie mai abundentă. Voi depune demersuri pentru ca nisipul de acolo să fie înlocuit la primăvară cu gazon și să fie utilizat de cât mai multe patrupede.

Orașul Năvodari nu avea un Regulament al locurilor de parcare amenajate din oraș, așa că am propus un proiect în acest sens. Am încercat ca Regulamentul propus de mine să împace cât mai multe persoane și să existe înțelegere și bun simț între șoferi. Proiectul a devenit hotărâre și urmează ca în toate parcările să se monteze panouri cu reglementările din ea.

Pentru ca în ziua de joi funcționarii publici din Năvodari au program prelungit (până la ora 18), iar vinerea program scurt (până la ora 14), am propus în aprilie 2018 ca în ziua de joi programul cu publicul să nu fie doar până la ora 12, ci și după ora 16, pentru a fi la dispoziția tuturor năvodarenilor, mai ales a celor ce au program zilnic și nu se pot învoi când au câte o treabă la Primărie.

Rep.: Vă tentează o candidatură la Primăria Năvodari?

C.A.D.: Sunt sincer și recunosc că există o intenție din partea mea. Însă fac parte dintr-o echipă unită, echipă cu care m-am sfătuit în toate demersurile mele și mi-a fost întotdeuna alături. Deși nu am arătat-o public, am reușit să strâng în jurul meu mulți tineri care își doresc cu adevărat să schimbe fața orașului. Într-adevăr, eu sunt cel mai vocal și cel mai activ, însă la momentul oportun vom discuta și care dintre noi are cele mai mari șanse, pe acela îl vom desemna candidatul nostru. Până atunci, doresc să-mi duc mandatul de consilier la bun sfârșit și să inițiez cât mai multe proiecte.

Rep.: Să dezvoltăm puțin un subiect „fierbinte” la Năvodari: căldura, mai exact situația celor racordați la sistemul centralizat. Cum credeți că se poate rezolva impasul reclamat de cetățeni – facturi mari, avarii dese?

C.A.D.: Dacă discutăm despre acest subiect, trebuie întâi să vedem din cauza cui s-a ajuns în această situație. La început, sistemul centralizat a avut aproximativ 10.000 de abonați. Debranșarea a început timid, când anual câteva zeci de familii hotărau să nu depindă de sistemul centralizat. Când numărul debranșărilor anuale a început să crească, singura și cea mai bună soluție pe care au găsit-o aleșii locali la vremea respectivă a fost să inițieze proiectul „ideea mea, norocul tău” prin care lunar câte 300 de familii erau extrase la tombolă - tombolă care nu era televizată sau înregistrată -, iar Primăria le plătea facturile pe luna respectivă. Această soluție nu i-a făcut pe oameni să se răzgândească, ba chiar numărul debranșărilor a cresut de la an la an. Cu cât erau mai puțini abonați, administrația locală trebuia să suporte mai multe costuri.

După ce am ajuns consilier local în anul 2016 și am văzut câți bani se cheltuie de la bugetul local pentru sistemul centralizat, am început să mă îndoiesc de eficienîa acestuia. Anual bugetul local suporta milioane de lei pentru a susține acest sistem, ajungând ca doar pentru iarna lui 2017 să cheltuim aproximativ șapte milioane de lei, o sumă erormă. Abia în toamna lui 2018 conducerea Primăriei a realizat că nu mai putem suporta o cheltuială așa mare și a fost nevoită să crească prețul gicacaloriei, iar pierderile le-au fost imputate consumatorilor.

Consider că soluția cea mai bună și corectă era ca aleșii locali din mandatul trecut să tragă un semnal de alarmă și să aleagă să investească pentru a extinde rețelele de gaze până la fiecare scară de bloc din oraș, anunțându-i pe abonați cu cel puțin doi ani înainte ca administrația locală nu va mai putea suporta costurile tot mai mari, iar fiecare să-și facă economii pentru a investi în câte o centrală de apartament. Însă nu au facut asta, ci au preferat să bage bani în firma Consiliului Local, firmă care în momentul de față nu rpspunde la adresele abonaților care au cerut să li se explice cum s-au calculat facturile pe luna noiembrie a anului trecut, facturi exagerat de mari.

Abia acum se caută solutți legale pentru ca anul acesta Primăria să extindă cât mai repede rețeaua de gaze, dar este prea târziu. Șansele ca toate cele câteva mii de familii care mai sunt abonate la sistemul centralizat să facă economii până în toamnă pentru a investi într-o centrală de apartament sunt minime. Să nu mai vorbim de legislația greoaie și cât de mult dureazî demersurile.

Rep.: În încheiere, ce proiecte intenționați să propuneți în consiliu, în viitorul apropiat?

C.A.D.: Idei și inițiative, aș avea multe, dar prefer să le iau pe rând. De exemplu, actualele grădinițe din oraș nu pot susține numărul tot mai mare al copiiilor din Năvodari și mi-am propus ca în viitorul apropiat să mă axez pe această problemă. Soluții ar fi mai multe, de la mansardarea actualelor grădinițe până la înființarea unei noi grădinițe în clădirea liceului, asta pentru că liceul este folosit doar la jumătate din capacitate, din lipsă de elevi. Urmează ca în următoarea perioadă să propun întâlniri între directorii unităților de învățământ și aleșii locali pentru a hotărî împreună care este cea mai bună soluție, iar până la începerea noului an școlar sa fie deja totul finalizat.