De ce vrea Miron Cozma să candideze la prezidențiale cu semnături din... 2019
De ce vrea Miron Cozma să candideze la prezidențiale cu semnături din... 2019
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestFostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, vrea să fie președinte. Și, nu al oricui, ci al... tuturor românilor. „Luceafărul Huilei” a mers marți, 1 octombrie, la sediul Biroului Electoral Central cu semnăturile strânse... în 2019. Miron Cozma așteaptă un răspuns de la Biroul Electoral Central, negând faptul că cererea i-a fost deja respinsă.
Miron Cozma vrea să devină președinte al României și a depus o cerere la BEC pentru a-i fi acceptate semnăturile, în număr de 311.436. Problema este că aceste semnături au fost strânse în anul 2019, când și-a manifestat intenția de a candida, fostul lider al minerilor considerând că nu ar fi o problemă, nicăieri nefiind specificat data la care trebuie strânse semnăturile. Miron Cozma așteaptă acum răspuns BEC pentru a-și putea construi o campanie cu care să câștige alegerile.
Îi dau în judecată dacă mă resping
„Cererea mea a fost doar depusă la BEC însă nu a fost respinsă, cum a apărut în presă. Eu aștept răspunsul, care va veni probabil în câteva zile, însă sincer eu cred că le e frică de mine, pentru că un om cinstit în politica românească și care vrea să ia niște măsuri împotriva corupției nu este dorit. Cred că s-ar putea să îi dau în judecată dacă mă resping. Eu am semnăturile, nu scrie în nici o lege că semnăturile nu sunt valabile, dacă sunt din 2019. Unde scrie în Constituția României că o persoană care vrea să candideze la președinția României, trebuie să strângă semnături?” a declarat Miron Cozma, pentru Replica de Constanța.
Ca la fiecare alegeri, Miron Cozma încearcă să facă valuri cu o nouă candidatură. Se ridică însă mai multe întrebări în legătură cu semnăturile strânse: mai sunt oare valabile, mai trăiesc oare toți cei care îl susțineau la acea vreme pentru postul de președinte?!
Ce spune legea legat de candidatura la prezidențiale
Potrivit art. 4 din Legea nr. 370/2004, „la alegerile pentru Președintele României se pot prezenta candidați propuși de partide politice sau alianțe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare, precum și candidați independenți. Partidele și alianțele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianțe politice care propune un candidat nu pot propune și candidați în mod separat. Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați“.
Cât privește înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturii de către BEC, acestea se fac prin decizie, în termen de 48 de ore de la depunerea acestora. Iar ceea ce este important este faptul că lista susținătorilor trebuie să cuprindă înscrierea datei alegerilor, așa cum a fost stabilită prin HG 756/2024, adică 24 noiembrie 2024, primul tur, respectiv, 8 decembrie 2024, turul al doilea.
În acest context, orice explicație pe care încearcă să o dea Miron Cozma nu este valabilă. Mai mult decât atât, trebuie luat în calcul și faptul că poate unii dintre semnatari nici nu mai sunt în viață.
Cine este Miron Cozma
Miron Cozma este un fost lider sindical român, cunoscut pentru rolul său în mișcările muncitorești din anii 1990. Născut pe 25 august 1954, el a devenit liderul Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului.
Miron Cozma, pe vremea când era liderul Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului
Acesta este cel mai cunoscut pentru organizarea și conducerea mineriadelor, o serie de proteste violente ale minerilor care au avut loc în România post-comunistă, în special între 1990 și 1999. Cea mai notabilă dintre acestea este Mineriada din iunie 1990, când mii de mineri au venit la București și au atacat protestatarii din Piața Universității, la solicitarea guvernului condus de Ion Iliescu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News