DIICOT denunță „informații false”: Apartamentele Nordis pot ajunge la cumpărători chiar și după noul sechestru
DIICOT denunță „informații false”: Apartamentele Nordis pot ajunge la cumpărători chiar și după noul sechestru
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestNoul sechestru din dosarul Nordis nu urmărește să împiedice predarea locuințelor către cumpărători, transmite DIICOT, care reacționează la ceea ce numește „informații false” apărute în spațiul public. Procurorii precizează că măsura poate fi ridicată punctual, la cererea societății cercetate și a persoanei vătămate, pentru semnarea contractului de vânzare-cumpărare la notar și predarea imobilului.
Clarificările vin după ce DIICOT a anunțat marți instituirea unui nou sechestru asupra unor bunuri ale societăților cercetate în dosarul Nordis. Măsura a fost dispusă pe 19 octombrie, la câteva zile după ce Curtea de Apel București ridicase sechestrele vizate de contestațiile Nordis Management și Nordis Mamaia.
Procurorii subliniază acum că noua ordonanță privește alte fapte decât cele pentru care fusese instituită măsura ridicată de judecător.
Ce pot face clienții care așteaptă apartamentele
Precizarea cu efect direct pentru cumpărători privește posibilitatea ridicării sechestrului pentru fiecare imobil în parte, în vederea finalizării tranzacției.
DIICOT afirmă că ordonanța din 19 octombrie conține explicit această posibilitate: „Măsura sechestrului poate fi ridicată punctual, la cererea suspectei și a persoanei vătămate, în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică și predării imobilului persoanei vătămate/părții civile.”
Așadar, procurorii indică un mecanism prin care societatea cercetată și cumpărătorul pot solicita deblocarea unei anumite tranzacții. Ridicarea măsurii nu este automată, iar comunicatul nu anunță că toate locuințele sunt pregătite pentru predare sau că toate contractele pot fi semnate imediat.
DIICOT: Sechestrul protejează recuperarea pagubelor, nu blochează predarea
Instituția respinge ideea că măsura ar avea ca scop împiedicarea cumpărătorilor să intre în posesia locuințelor.
„Această măsură asiguratorie are ca scop garantarea reparării pagubei produse prin infracțiune în dauna persoanelor vătămate – clienți cumpărători și nu obstrucționarea/împiedicarea predării unităților locative către acestea”, transmite DIICOT.
Reacția este prezentată de procurori drept o intervenție pentru corecta informare a cetățenilor și pentru combaterea unor informații false. Comunicatul nu identifică persoanele sau publicațiile la care se referă.
De ce a fost instituit un nou sechestru după decizia instanței
O altă clarificare privește succesiunea măsurilor: ridicarea unui sechestru de către instanță, urmată de instituirea unei noi măsuri de către procurori.
DIICOT precizează că sechestrul din 19 octombrie a fost dispus pentru fapte noi, reținute în urma extinderii urmăririi penale pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
„Măsura sechestrului asigurator față de societățile suspecte a fost instituită pentru faptele noi reținute ca urmare a extinderilor urmăririi penale […] și nu pentru faptele față de care, anterior, s-a instituit aceeași măsură, ridicată de judecătorul de drepturi și libertăți urmare a admiterii contestației”, arată instituția.
Prin această precizare, procurorii susțin că noua măsură are un fundament factual diferit de cel al sechestrului înlăturat de judecător.
Anunțul anterior: 363 de plângeri noi și prejudicii reclamate de peste 58 de milioane de euro
În comunicatul din 20 octombrie, DIICOT anunța că noul sechestru vizează 184 de imobile și 14 terenuri, bunuri evaluate, conform grilelor notariale, la aproximativ 12,04 milioane de euro. Măsura a fost instituită până la concurența sumei de 58 de milioane de euro.
Procurorii invocau extinderile urmăririi penale dispuse pe 10 octombrie 2025 și 18 august 2026, corespunzătoare unui număr de 363 de plângeri penale noi, formulate de persoane fizice și juridice. Prejudiciul reclamat cumulat depășește 58 de milioane de euro.
Cele două valori au semnificații diferite: aproximativ 12 milioane de euro reprezintă evaluarea bunurilor indicate în comunicat, în timp ce peste 58 de milioane de euro reprezintă prejudiciul reclamat prin plângerile menționate. Nu este vorba despre bani deja recuperați și restituiți cumpărătorilor.
Ce hotărâse Curtea de Apel București pe 14 octombrie
Curtea de Apel București a admis pe 14 octombrie contestațiile Nordis Management și Nordis Mamaia împotriva ordonanței prin care DIICOT menținuse măsurile asigurătorii.
Instanța a dispus ridicarea sechestrelor vizate de acea ordonanță asupra bunurilor celor două societăți. În schimb, contestația lui Vladimir Ciorbă a fost respinsă, astfel că măsurile asupra bunurilor sale au rămas în vigoare.
Hotărârea nu a închis ancheta penală și nu a dispus transferul automat al apartamentelor către cumpărători. Noul comunicat DIICOT explică distinct cum poate fi solicitată ridicarea punctuală a măsurii instituite ulterior.
Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege, potrivit știripesurse.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
16.1° Constanța 







.jpg_t.jpg)




