Din România se pune umărul la renașterea naționalismului în Europa. „Olanda nu ne-a vrut în Schengen de frica Constanței”

Se lucrează de zor la fondarea, la Bruxelles, a unui grup nationalist. „Europa Națiunilor și Libertăților” se va concepe după chipul și asemănarea criteriilor identitare, însă inițiatorii se delimitează de pornirile xenofobe de până acum și binecunoscute, precum cele ale olandezului Gert Wilders sau britanicului Nigel Farage.

O Europă a națiunilor este visul oricărui nationalist, după zeci de ani în care naționalismul a fost considerat bau-baul societății, fiind pătat în acest sens de Germania hitleristă. Astăzi, naționaliștii care se opun unei Europe federale, dar pledează pentru dragostea de țară și respectul între națiuni, strâng rândurile. Contribuția românească nu vine de la premierul care susținea că îi unește pe români, dar se operează la genunchi în Turcia și nici de la președintele care a anunțat luarea țării înapoi, sintagmă atât de dezamăgitoare încât aduce aminte de perioada 1996 – 2000. Partidul România Unită se alătură președintelui Frontului Național din Franța, Marine le Pen, care se străduiește să fondeze un grup naționalist în sânul politicii europene.

„Noi am pus umărul la revitalizarea naționalismului în România și vrem să introducem în Europa un nou concept, un naționalism de trei niveluri: 1. Naționalism local – constănțean, argeșean, prahovean; 2. Național – român, francez și așa mai departe; 3. European; ca să luptăm împreună cu pericolele care vin din afara UE, cu emigrația non-UE, cu pericolul de islamizare a Europei și îndepărtarea de valorile creștine, cele care au stat la baza scrierii istoriei și făuririi civilizației europene. (...) Este vorba de o Europă care să respecte națiunile, nu despre o Europă federală. Noi contribuim prin consacrarea valorilor rezultate din doctrina noastră naționalistă în România, prin valoarea ideilor doctrinare pe care le emitem, printr-un concept pe care PRU vrea să-l impună prin construcția unei noi familii politice europene. Ca valoarea, considerăm că este fundamental să menținem conceptul de toleranță, dar trebuie să readaptăm timpurilor pe care le trăim: toleranță în securitate, adică toleranță până la limita în care aceasta devine riscantă pentru majoritate. (...) Condiție esențială pentru apartenența PRU la orice familie politică europeană: partenerii să își asume respectul față de poporul român, să nu mai existe derapaje în care partidele naționaliste din Europa să jignească poporul român și să se facă distincția foarte clară între țiganii proveniți din Ungaria, Bulgaria, de oriunde or proveni și etniile majoritare. Adică, una sunt românii, alta sunt țiganii proveniți din România”, a spus președintele PRU, Bogdan Diaconu, pentru Replica.

Acesta susține că viitorul grup naționalist european se va delimita de poziționările publice explozive ale populiștilor cunoscuți, precum britanicul Nigel Farage sau olandezul Gert Wilders. Naționalismul curat este cuvântul de ordine, Diaconu încercând să spună lucrurilor pe nume și considerând că Olanda are o problemă economică cu România, nicidecum de altă natură.

„Nigel Farage este un reprezentant al curentului eurofob, eurosceptic, nu are legătură cu naționalismul. Dacă studiem bine doctrina UKIP, nu prea are legătură cu naționalismul, este strict eurosceptic. Aripa din Olanda, despre care s-a spus că din cauza ei nu a aderat România la Schengen este falsă, a fost folosită ca o sperietoare. Nu! Olanda s-a opus aderării României la Schengen dintr-un război economic, în sensul că ar fi însemnat ca tot fluxul de mărfuri dinspre Orient spre Europa, adică 90% din importurile UE provenite din China, s-ar fi mutat dinspre portul Rotterdam spre Constanța. Rotterdam ar fi rămas doar cu porturile dinspre Indii, ceea ce ar fi dus aproape la falimentul portului Rotterdam și proclamarea portului Constanța ca principalul port și cel mai mare al Europei, cu beneficii economice enorme pentru România”, a mai spus Diaconu, pentru Replica.

Marius Florian VASILE