REPLICA ONLINE CONSTANTA

15.2° Constanța Mie., 8 Mai 2024
Anul XX Nr. 6723
15.2° Constanța Miercuri, 8 Mai 2024 Anul XX Nr. 6723
 

Dislocarea șoldului: simptome, cauze, complicații, tratament

Dislocarea șoldului: simptome, cauze, complicații, tratament

Replica API 9 aprilie 2022 | 00:00 347

Dislocarea articulară este o afecțiune care apare atunci când oasele unei articulații sunt deplasate. O articulație poate fi dislocată parțial (subluxație) sau complet luxată.

Sursă foto: Shutterstock

Locul în care două sau mai multe oase din corp se unesc se numește articulație. O luxație apare atunci când oasele dintr-o articulație se despart sau nu se mai află în pozițiile lor obișnuite. Orice articulație a corpului se poate disloca.

Luxațiile pot fi foarte dureroase și pot face ca zona articulară afectată să fie instabilă sau imobilă (incapabilă de mișcare). De asemenea, poate încorda sau rupe mușchii, nervii și tendoanele din jur (țesut care conectează oasele la o articulație).

Dislocarea traumatică a șoldului apare atunci când capul femural este forțat din cavitatea unde ar trebui să stea în mod normal (în osul șoldului, numit acetabulum, o suprafață concavă a pelvisului). Această dislocare are loc, de regulă, după ce o forță majoră dislocă șoldul, scrie doc.ro.

Dislocarea șoldului poate fi:

Posterioară. La aproximativ 90% dintre pacienții cu dislocație de șold, femurul este împins în afara alveolei în direcția înapoi. Aceasta se numește luxație posterioară. O luxație posterioară lasă piciorul inferior într-o poziție fixă, cu genunchiul și piciorul rotite spre mijlocul corpului.

Anterioară. Când femurul alunecă din priză în direcția înainte, șoldul va fi doar puțin îndoit, iar genunchiul și piciorul se vor roti în afară și departe de mijlocul corpului.

Când șoldul se dislocă, ligamentele, mușchii și alte țesuturi moi care țin oasele în loc sunt adesea deteriorate. Nervii din jurul șoldului pot fi, de asemenea, răniți.

Coliziunile cu autovehiculele sunt cea mai frecventă cauză a dislocării traumatice ale șoldului. Dislocarea apare adesea atunci când genunchiul lovește tabloul de bord într-o coliziune.

Această forță împinge coapsa înapoi, ceea ce împinge capul sferic al femurului din priza șoldului. Purtarea centurii de siguranță poate reduce considerabil riscul de dislocare a șoldului în timpul unei coliziuni.

O cădere de la o înălțime semnificativă (cum ar fi de pe o scară) sau un accident industrial pot genera, de asemenea, suficientă forță pentru a disloca un șold.

Deși sunt mult mai puțin frecvente, luxațiile șoldului pot rezulta dintr-o coliziune în timpul jocului unui sport, cum ar fi fotbalul sau hocheiul.

Cu dislocările de șold, există adesea și alte leziuni asociate, cum ar fi fracturile de pelvis și picioare; și leziuni la spate, abdomen, la genunchi și la cap. Poate că cea mai frecventă fractură apare atunci când capul femurului lovește și se rupe partea din spate a șoldului în timpul leziunii. Aceasta se numește o fractură-luxație a acetabulară a peretelui posterior.

Simptome - dislocarea șoldului

O dislocare a șoldului este foarte dureroasă. Pacienții nu își mai pot mișca piciorul și, dacă există o deteriorare a nervului, este posibil să nu simtă nimic în picior sau în zona gleznei.

Examinarea pacientului

Un șold dislocat reprezintă o urgență medicală. Sună imediat la 112 și cere ajutorul personalului medical. Dacă cineva din preajma ta are șoldul dislocat, nu încearca să miști persoana rănită. În cazul în care dislocarea șoldului este singurul traumatism al persoanei în cauză, un chirurg ortoped o poate diagnostica, adeseori, prin simpla analizare a poziției piciorului.

Îngrijirea medicală de calitate te va ajuta să-ți păstrezi cât mai mult posibil din funcționalitatea șoldului, o perioadă lungă de timp.

Tratament - dislocarea soldului

Dacă nu există alte traumatisme, medicul poate administra un anestezic sau un sedativ pacientului și va manipula oasele până le va poziționa corect.

În unele cazuri, procedura aceasta (numita reducție) trebui să fie făcută într-o sală de operații, cu anestezie. În cazuri rare, țesuturile moi desprinse sau rupte sau micile fragmente de os care blochează osul femural, impiedicandu-l să se poziționeze la loc în cavitatea din pelvis (acetabulum).

Când se întâmplă acest lucru, este nevoie de o intervenție chirurgicală, pentru a îndepărta orice resturi de țesuturi și pentru a poziționa corect oasele.

După procedura de reducție, chirurgul va cere efectuarea unui alt set de radiografii și, probabil, și o scanare CT (computer tomograf), pentru a se asigura că oasele se află în poziția corespunzătoare.

Dacă articulația șoldului este redusă cu succes și nu există o fractură asociată a capului femural sau a acetabulului, tratamentul non-chirurgical poate fi adecvat.

În acest caz, este posibil ca pacientul să nu-și poată folosi piciorul timp de șase până la zece săptămâni și va fi sfătuit de medic să evite să facă anumite mișcări cu piciorul până nu se vindecă complet.

Tratamentul chirurgical poate fi necesar dacă există fracturi asociate cu dislocarea sau dacă șoldul este instabil chiar și după procedura de reducție.

Scopul intervenției chirurgicale este de a restabili stabilitatea articulației șoldului și de a readuce suprafețele cartilajului în pozițiile lor normale. De obicei, aceasta necesită o incizie mare, iar intervenția chirurgicală poate duce la pierderi de sânge. Pacienții pot necesita o transfuzie de sânge în timpul sau după această intervenție chirurgicală.

Complicații - dislocarea șoldului

O dislocare a șoldului poate avea consecințe pe termen lung, în special dacă există fracturi asociate cu acest eveniment traumatic.

Când un șold artificial este luxat, este posibil să nu fi suferit genul de traumatism care ar provoca leziuni secundare. Dar aceste luxații sunt expuse riscului de a avea un alt impact în timp - mușchii se contractă departe de implant și nu-l mai țin pe loc.

Iată care sunt complicațiile ce pot să apară în urma unei dislocări a șoldului:

Afectarea nervului

Pe măsură ce osul (femurul) este împins la loc în cavitatea sa, îndeosebi în dislocările posterioare de șold, acesta poate zdrobi sau poate întinde nervii din șold. Nervul sciatic, care se extinde din zona lombară și până jos, la picioare, este nervul cel mai frecvent afectat.

Osteonecroza

Pe măsură ce femurul este forțat să iasă din cavitatea din pelvis, el poate rupe vasele de sânge și nervii din zona șoldului. Când alimentarea cu sânge a osului este oprită, țesutul osos poate să moară (să necrozeze), ceea ce rezultă în osteonecroză (afecțiune numită și necroză avasculară). Aceasta este o afecțiune dureroasă, care poate duce, ulterior, la distrugerea articulației șoldului și la artrită.

Artroza

Cartilajul protector care acoperă osul (femurul) poate fi și el deteriorat, aspect care îți crește riscul de a dezvolta o formă de artroză în acea articulație. Artrita poate duce, în cele din urmă, la necesitatea de a trece prin alte proceduri medicale, cum ar fi înlocuirea totală a șoldului (artroplastia totală de șold), operație întâlnită și la cei cu stadii avansate de coxartroză.

Cum se diagnostichează dislocarea șoldului

Pentru a diagnostica un șold dislocat, un ortoped va efectua un examen fizic și va recomanda imagistica șoldului sub forma unei radiografii, RMN și/sau CT.

Recuperarea în cazul dislocării șoldului

Toate luxațiile șoldului îți slăbesc mușchii și ligamentele care țin articulația șoldului în loc și erodează cartilajul care amortizează articulația. Cu cât dislocarea rămâne netratată mai mult, cu atât articulația va fi mai destabilizată. Acest lucru poate crește probabilitatea viitoarelor leziuni prin luxație. De asemenea, va determina dezvoltarea artritei în articulație în timp în aproximativ 50% dintre cazuri. Artrita poate duce la o eventuală înlocuire a șoldului, care este din nou mai probabil să se luxeze.

Durează un timp - uneori două sau trei luni - pentru că șoldul să se vindece după o dislocare. Timpul de recuperare al pacientului poate fi mai mare dacă există și alte fracturi. Fizioterapia este, de cele mai multe ori, recomandată în timpul lunilor de recuperare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
16613441819
5/49
386416233
joker
41403415212