Dunărea scade la un nou minim istoric la Cernavodă. Măsuri de urgență pentru protejarea centralei nucleare

Nivelul extrem de scăzut al Dunării pune presiune pe autorități, care pregătesc noi intervenții pentru asigurarea apei necesare centralei de la Cernavodă. Planul include sisteme de pompare și posibile restricții de navigație.

Situația hidrologică de pe Dunăre devine tot mai dificilă în apropierea Centralei Nucleare de la Cernavodă. Joi, nivelul fluviului a coborât la -256 de centimetri, depășind precedentul record negativ, de -255 de centimetri, consemnat pe 20 septembrie.

Prognozele indică o scădere în continuare a nivelului apei, până la -260 de centimetri vineri și -267 de centimetri pe 13 octombrie. În acest context, autoritățile pregătesc măsuri pentru menținerea alimentării cu apă a centralei, în condițiile în care reactoarele nucleare au nevoie de această resursă pentru sistemele de răcire.

Ce măsuri pregătește Comitetul Național pentru Situații de Urgență

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a pregătit o hotărâre care prevede realizarea unui sistem temporar de intervenție pe canalul de legătură cu Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Documentul este redactat, însă nu a fost încă adoptat.

Planul propus urmărește suplimentarea volumului de apă disponibil pentru centrală prin instalarea unor structuri plutitoare și utilizarea unor echipamente de pompare de mare capacitate.

Potrivit proiectului, intervenția ar urma să includă:

• amplasarea progresivă a unor barje, gabare și pontoane, pe o lungime de aproximativ 170 de metri;

• instalarea unor sisteme de pompare de mare capacitate;

• transferul unui debit suplimentar de cel puțin 6,5 metri cubi de apă pe secundă către bazinul de distribuție al centralei;

• lucrări tehnice și măsurători pentru monitorizarea efectelor asupra cursului apei.

Soluția este concepută ca o intervenție temporară, modulară și reversibilă, care să poată fi adaptată în funcție de evoluția nivelului Dunării.

De ce este important nivelul Dunării pentru centrala de la Cernavodă

Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al României. Scăderea debitului Dunării impune măsuri tehnice pentru menținerea resurselor de apă necesare funcționării în condiții de siguranță a reactoarelor 1 și 2.

Lucrările de intervenție au început încă de la începutul lunii august, pe fondul reducerii debitelor fluviului.

În proiectul de hotărâre este prevăzut și un prag operativ de 1,58 metri dMB la centrală, care ar urma să declanșeze măsurile hidraulice și de mobilizare logistică. Documentul precizează că acest prag are caracter preventiv și nu modifică regulile de exploatare sau cerințele de securitate nucleară aplicabile centralei.

Sistemele temporare ar urma să rămână în funcțiune până când nivelurile Dunării vor înregistra o creștere susținută, iar alimentarea cu apă va putea fi menținută fără ajutorul pompelor suplimentare.

Restricții de navigație pe Dunăre și pe Canalul Dunăre–Marea Neagră

Planul de intervenție ia în calcul și restricționarea sau suspendarea temporară a navigației în sectoarele afectate de lucrări.

Conform proiectului CNSU, la atingerea pragului de 1,58 metri dMB la Cernavodă, autoritățile din domeniul transporturilor și navigației ar urma să dispună măsurile necesare pentru limitarea sau oprirea temporară a circulației navelor și a ecluzărilor pe Canalul Dunăre–Marea Neagră și pe sectoarele afectate ale Dunării Vechi.

Reluarea traficului naval ar urma să se facă treptat, după ce măsurătorile vor confirma existența unor condiții hidraulice sigure și o evoluție stabilă a nivelului apei.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos va continua lucrările de dragaj pentru adâncirea și lărgirea canalului navigabil din zona Caragheorghe–Turcescu, în apropierea confluenței cu Gura Bala.

Armata ar putea interveni cu nave, pontoane și echipe de specialitate

Ministerul Apărării Naționale este inclus în planul de intervenție, urmând să sprijine operațiunile prin măsurători hidrografice, topobatimetrice și geodezice.

De asemenea, armata ar putea pune la dispoziție mijloace navale și echipamente de geniu necesare instalării și operării platformelor plutitoare și a podurilor de pontoane. Sprijinul ar putea include și participarea scafandrilor la operațiunile de montare, stabilizare și retragere a structurilor temporare.

Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Navală Română ar urma să contribuie la desfășurarea în siguranță a lucrărilor, inclusiv prin relocarea ambarcațiunilor ancorate și restricționarea traficului în zonele de intervenție.

Hidroelectrica ar putea suplimenta debitul Dunării cu până la 100 de metri cubi pe secundă

O altă măsură prevăzută în proiect vizează suplimentarea debitelor Dunării prin intervenția Hidroelectrica.

Compania ar urma să asigure, în limita disponibilității volumelor de apă, un debit suplimentar de aproximativ 50–100 de metri cubi pe secundă în perioada critică.

Administrația Națională „Apele Române” ar coordona sistemele de pompare în colaborare cu Nuclearelectrica, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Administrația Canalelor Navigabile.

Hotărârea CNSU va intra în vigoare după adoptare și publicarea în Monitorul Oficial. Până atunci, măsurile descrise rămân prevederi ale unui proiect de act normativ, nu restricții deja intrate în vigoare.