După Diana Buzoianu, potopul. Site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului s-a blocat

Schimbările din conducerea Ministerului Mediului nu sunt singurele care atrag atenția. După plecarea Dianei Buzoianu, sistemul informatic al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) pare să fi intrat în concediu, de data aceasta pe termen nedeterminat. Platforma prin care operatorii economici transmit raportări obligatorii și solicită documente de mediu este nefuncțională, iar explicația afișată de instituție este cât se poate de simplă: lipsesc serviciile de mentenanță. Între timp, companiile au în continuare obligații legale privind raportarea emisiilor de poluanți în atmosferă. Cu alte cuvinte, statul cere date despre poluare, dar aplicația pusă la dispoziție pentru transmiterea lor nu funcționează.

Diana Buzoianu

Digitalizarea administrației de mediu pare să fi ajuns într-un punct în care un mesaj de avertizare ține locul unui serviciu public funcțional. Pe pagina Sistemului Informatic Integrat de Mediu (SIM), utilizatorii sunt întâmpinați de un anunț scris cu roșu, prin care ANPM îi informează că platforma este indisponibilă din motive tehnice, mai exact din cauza lipsei serviciilor de mentenanță. Instituția își cere scuze pentru inconveniente și mulțumește pentru înțelegere, însă nu precizează cât va dura situația și nici ce soluții alternative au la dispoziție operatorii economici. Într-un domeniu în care termenele și obligațiile de raportare sunt stabilite prin lege, explicația ridică o întrebare firească: dacă statul nu reușește să își întrețină propriul sistem informatic, cum se așteaptă ca firmele să își îndeplinească fără probleme obligațiile?

Buzoianu a plecat, aplicația a rămas fără mentenanță

Sistemul Informatic Integrat de Mediu nu este o simplă pagină de internet pe care cetățenii o accesează din curiozitate. Potrivit descrierii oficiale, platforma reprezintă punctul unic de interacțiune online a publicului cu agențiile pentru protecția mediului și permite depunerea cererilor pentru obținerea actelor de reglementare, transmiterea raportărilor de către operatorii economici, monitorizarea indicatorilor de mediu și gestionarea informațiilor referitoare la siturile Natura 2000. Cu toate acestea, în locul unui sistem funcțional, utilizatorii primesc următorul mesaj: „Din motive tehnice (lipsă servicii mentenanță), Sistemul Informatic Integrat de Mediu (https://raportare.anpm.ro) este nefuncțional. Ne cerem scuze pentru inconvenientele create și vă mulțumim pentru înțelegere!”.

Captură de ecran site ANPM, 28 octombrie 2026

ANPM nu precizează în anunț când a început problema, cine răspunde pentru lipsa mentenanței sau când va fi reluată funcționarea sistemului. Coincidența cu schimbările politice de la conducerea Ministerului Mediului pare să facă situația și mai amuzantă. Desigur, cele două evenimente nu au o legătură directă, dar problema site-ului conturează imaginea unei administrații care vorbește despre digitalizare, în timp ce propriile aplicații nu funcționează este suficient de sugestivă.

Firmele trebuie să declare emisiile de poluanți. Aplicația statului nu este însă la fel de obligată să funcționeze

Dincolo de ironia situației, problema are implicații concrete pentru operatorii economici. Ordinul ministrului mediului nr. 3.299/2012, privind aprobarea metodologiei de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă, reglementează colectarea informațiilor necesare pentru întocmirea inventarelor locale și naționale de emisii. Operatorii economici care desfășoară activități generatoare de emisii și intră sub incidența metodologiei au obligația de a furniza autorităților competente informațiile solicitate despre sursele de poluare.

Ministerul Mediului

Conform articolului 7 din ordin, autoritățile locale pentru protecția mediului transmit anual, până la 15 ianuarie, chestionarele corespunzătoare activităților desfășurate, iar operatorii economici vizați trebuie să le completeze și să le transmită până la 15 martie, cu datele aferente anului precedent. Aceste informații contribuie la realizarea inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă, instrumente esențiale pentru evaluarea calității aerului și fundamentarea măsurilor de reducere a poluării.

Articolul 7

Așadar, legislația stabilește termene și responsabilități clare pentru firme, dar mesajul de pe platforma ANPM nu oferă aceeași claritate în privința obligațiilor administrației de a asigura funcționarea serviciului digital. Operatorii trebuie să respecte legea, să colecteze date și să transmită informații, în timp ce instituția responsabilă de sistemul informatic se limitează, deocamdată, la scuze și mulțumiri pentru înțelegere.

La Constanța, poluarea se măsoară în tone și depășiri. Platforma de raportare se măsoară în scuze

Importanța inventarelor de emisii este una importantă, având în vedere Planul integrat de calitate a aerului din municipiul Constanța pentru perioada 2026–2030. Cele 116 pagini prezintă situația poluării atmosferice, sursele de emisii, rezultatele măsurătorilor și măsurile propuse pentru îmbunătățirea calității aerului. Municipiul Constanța este încadrat în regimul de gestionare I pentru dioxid de azot, oxizi de azot și particule în suspensie PM10 (particulele de praf fin suspendate în aer care au un diametru mai mic sau egal cu 10 micrometri).

Zone verzi Constanța

Documentul indică faptul că numeroase depășiri au fost înregistrate în perioada primăvară-vară, pe fondul lucrărilor efectuate asupra infrastructurii rutiere. Pe anumite sectoare ale bulevardului Alexandru Lăpușneanu, valori zilnice ale PM10 peste limita legală. Pentru sectorul analizat, cu o lungime de aproximativ 2,7 kilometri, autorii planului au estimat expunerea la poluare a 790 de locuitori cu vârste între 0 și 18 ani și a 1.182 de persoane de peste 60 de ani.

O parte din măsurile pentru reducerea poluării în Constanța 

Planul a fost realizat pentru a analiza contribuția transportului rutier, a surselor industriale și a altor activități la poluarea atmosferică. Aceste date sunt construite pe baza informațiilor colectate și centralizate de autoritățile de mediu, inclusiv a datelor furnizate de operatorii economici. Prin urmare, raportarea emisiilor nu este o simplă formalitate birocratică, ci una dintre componentele care permit identificarea surselor de poluare și elaborarea măsurilor de reducere a acestora.

O parte din zonele vizate în plan

Aici apare contradicția: în timp ce documentele oficiale arată cât de importante sunt datele despre poluare, platforma națională destinată inclusiv colectării raportărilor este declarată nefuncțională. Statul are nevoie de informații precise despre emisii, dar nu explică în ce condiții poate asigura continuitatea instrumentului digital prin care acestea sunt transmise.

Digitalizarea mediului, între promisiuni și mesajul „ne cerem scuze“

Situația platformei ANPM readuce în discuție o problemă mai amplă a administrației publice: dependența serviciilor digitale de contractele de întreținere și lipsa unor explicații clare atunci când acestea nu mai funcționează. Un sistem informatic național nu ar trebui să devină indisponibil pentru utilizatori fără ca instituția responsabilă să comunice durata estimată a întreruperii, măsurile de remediere și procedurile alternative.

Diana Buzoianu

Există o problemă reală, nu doar una de imagine. Ordinul nr. 3.299/2012 privind raportarea inventarelor de emisii figurează în continuare pe Portalul Legislativ, iar documente oficiale recente confirmă aplicarea sa. Mai important, există dovezi că raportările se efectuează efectiv prin platforma SIM, cea pe care ANPM o declară nefuncțională.

Un document oficial al Gărzii Naționale de Mediu, publicat în 2025, confirmă că raportarea inventarului de emisii a fost efectuată prin platforma SIM pusă la dispoziție de ANPM. Mai mult, formularul oficial de înregistrare în sistem include explicit categoria „Inventare locale de emisii”. Prin urmare, există o legătură documentată între obligațiile legale ale operatorilor economici și infrastructura digitală declarată acum nefuncțională. Ceea ce nu au explicat autoritățile este dacă raportările pot fi transmise prin alte mijloace și cum sunt gestionate eventualele întârzieri cauzate de indisponibilitatea aplicației.

Cine conduce acum instituțiile de mediu de la București și Constanța?

Fosta Agenție Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a fost reorganizată, în aprilie 2025, în Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), cu sediul la București. Instituția este condusă de Raluca Giorgiana Dumitrescu, numită președinte, cu rang de secretar de stat, prin Decizia prim-ministrului nr. 191 din 3 aprilie 2025. Numele acesteia apare și în documente instituționale ulterioare, în calitate de președinte al ANMAP.

Raluca Giorgiana Dumitrescu

Cu toate acestea, mesajul privind nefuncționarea Sistemului Informatic Integrat de Mediu nu precizează cine răspunde administrativ de asigurarea mentenanței, dacă serviciile au fost întrerupte ca urmare a expirării unui contract sau când urmează să fie restabilită funcționarea platformei.

Direcția Județeană de Mediu Constanța

La Constanța, fosta Agenție pentru Protecția Mediului funcționează, din 4 aprilie 2025, sub denumirea de Direcția Județeană de Mediu Constanța, în cadrul ANMAP. Aceasta este condusă de Celzin Latif, numele acestuia apărând inclusiv într-un document oficial din 8 aprilie 2026, ceea ce confirmă că se afla la conducerea structurii județene și după reorganizare.