Fermierii au venit cu lista de revendicări la Guvern: de la motorină și subvenții la Mercosur

Fermierii și crescătorii de animale care protestează marți, 15 septembrie, în Piața Victoriei cer Guvernului și celorlalte autorități un pachet amplu de măsuri, care merge mult dincolo de criza din sectorul ovin. Printre solicitări se numără demiterea conducerii ANSVSA, plata subvențiilor restante, schimbarea modului în care este acordată facilitatea pentru motorina utilizată în agricultură, protecție pentru fermierii afectați de calamități, revizuirea impozitării fermelor, măsuri împotriva importurilor neconforme și garanții pentru producătorii români în acordul UE-Mercosur.

Revendicările apar într-o scrisoare deschisă adresată Președinției, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Agriculturii și Ministerului Dezvoltării și semnată de mai multe organizații, între care Alianța Mediului Privat Românesc, Asociația de Proprietari „Paltinul”, Asociația Alianța Transportatorilor și Antreprenorilor, Asociația Producătorilor Agricoli din Bucovina și Oltenia Farmers Defence-Force. Semnatarii cer autorităților măsuri „de îndată”, susținând că sunt necesare pentru evitarea „tensiunilor sociale și falimentului fermelor românești”.

Fermierii cer oprirea sacrificării animalelor și demiterea conducerii ANSVSA

Una dintre cele mai dure solicitări privește modul în care autoritățile sanitar-veterinare au gestionat focarele de boli la animale.

Semnatarii cer „oprirea imediată a uciderii efectivelor de animale pe teritoriul țării”, o altă gestionare a crizei sanitar-veterinare și demiterea conducerii ANSVSA, pe care o acuză de gestionarea defectuoasă a situației și de producerea unui blocaj pentru crescătorii de animale.

Tema se află și în centrul protestului de marți. Crescătorii de ovine reclamă blocarea exporturilor de animale vii, modul în care au fost gestionate focarele de pestă a micilor rumegătoare și variolă ovină și caprină și întârzierile în plata despăgubirilor pentru animalele sacrificate. Fermierii cer inclusiv plecarea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu.

Protestatarii contestă și unele dintre măsurile sanitar-veterinare propuse pentru gestionarea bolilor, în special soluțiile legate de vaccinare, susținând că acestea pot afecta suplimentar posibilitatea de export.

Strategie națională pentru agricultură, industria alimentară și transporturi

O altă revendicare este recunoașterea agriculturii, industriei alimentare și transporturilor drept „sectoare economice esențiale” și elaborarea unei strategii naționale dedicate acestora.

Organizațiile solicită adoptarea unui act normativ care să stabilească termene clare pentru elaborarea și aprobarea unei asemenea strategii și susțin că securitatea alimentară trebuie privită ca o componentă a securității naționale. În argumentația lor, fermierii invocă inclusiv vulnerabilitățile scoase la iveală de pandemia de COVID-19.

Semnatarii solicită, de asemenea, constituirea unei comisii interministeriale, despre care afirmă că a fost prevăzută într-un protocol încheiat cu Guvernul în 2024.

Acuzații privind prețurile cerealelor

Fermierii reclamă și situația de pe piața cerealelor. În scrisoarea deschisă, aceștia cer intervenția statului și a Consiliului Concurenței, susținând că traderii ar practica, prin „înțelegeri tacite”, prețuri sub nivelurile de referință ale bursei de la Paris.

Ei solicită și acordarea unor bonificații pentru cerealele de calitate superioară, precum și revizuirea standardelor aplicate cerealelor, pe care le consideră favorabile traderilor. Aceste afirmații reprezintă poziția organizațiilor semnatare și nu sunt, în document, însoțite de constatări ale autorității de concurență.

Fermierii nu mai vor să plătească integral motorina și să aștepte decontarea

O revendicare importantă privește schema de sprijin pentru motorina utilizată în agricultură. În prezent, fermierii cumpără carburantul și primesc ulterior ajutorul aferent schemei de sprijin. Semnatarii propun înlocuirea mecanismului cu bonuri valorice acordate la începutul anului, astfel încât producătorii să beneficieze direct de facilitate atunci când cumpără combustibilul.

Ei invocă drept argument blocarea capitalului propriu și perioadele de așteptare până la recuperarea banilor, în condițiile în care în proces sunt implicate mai multe instituții. În document este indicată o cantitate de 78 de litri de motorină pe hectar pentru care fermierii solicită aplicarea noului mecanism.

Nemulțumirile legate de costurile de producție sunt vizibile și la protest. Fermierii intervievați marți au reclamat simultan creșterea cheltuielilor cu motorina, îngrășămintele și finanțarea și scăderea prețurilor pe care le obțin pentru cereale și lapte.

Un an de grație pentru fermele lovite de calamități

Organizațiile solicită și introducerea unui mecanism de protecție pentru producătorii afectați de calamități.

Mai exact, pentru fermele care pot dovedi pagubele prin documente de calamitate și acte contabile, semnatarii propun un an de grație și o intervenție asupra dobânzilor în raporturile cu furnizorii de inputuri și îngrășăminte, băncile, societățile de leasing și instituțiile financiare nebancare.

Fermierii cer, în același timp, aplicarea de urgență a prevederilor pe care le invocă din OUG 85/2023 pentru anumite sume reținute din subvenții și plata acestora către producătorii afectați în 2025 și 2026.

Subvențiile restante și taxele pe ferme

Pe lista de revendicări figurează și plata imediată a subvențiilor restante aferente anului 2025. Organizațiile afirmă că unii dintre producătorii care nu și-au primit banii au ajuns într-o situație financiară critică și cer inclusiv identificarea persoanelor responsabile pentru întârzieri.

O altă problemă reclamată este lipsa unei practici unitare privind taxarea proprietăților agricole la nivelul autorităților locale.

Fermierii cer o revizuire națională a impozitării clădirilor și terenurilor agricole, afirmând că există diferențe foarte mari între localități și că, în anumite cazuri, povara fiscală a devenit disproporționată în raport cu valoarea proprietăților.

Ssemnatarii cer predictibilitate și contestă modificarea regulilor în cursul exercițiului financiar, afirmând că schimbările repetate le fac imposibilă planificarea afacerilor.

Fermierii cer garanții în acordul Mercosur

Acordul comercial UE-Mercosur se regăsește și el între preocupările fermierilor. Organizațiile solicită introducerea unor „elemente de protecție a pieței interne și a producătorului autohton” și aplicarea pentru produsele agricole provenite din Mercosur a unor condiții similare celor pe care trebuie să le respecte producătorii europeni.

Una dintre criticile recurente ale agricultorilor europeni privind acordurile comerciale cu state terțe este tocmai riscul unei concurențe din partea unor producători care funcționează cu costuri și standarde diferite de cele impuse în Uniunea Europeană.

Cer oprirea sistemului antigrindină

Printre revendicările documentului apare și o temă controversată în ultimii ani: sistemul național antigrindină.

Semnatarii solicită „oprirea cu desăvârșire” a sistemului și invocă Legea 173/2008 privind intervențiile active în atmosferă. Aceștia susțin că beneficiarii nu au fost implicați corespunzător în luarea deciziilor și monitorizarea sistemului, așa cum consideră că prevede legislația.

Controale mai dure pentru produsele din import

Fermierii cer, totodată, intensificarea controalelor asupra alimentelor și produselor agricole provenite din import.

În document, organizațiile afirmă că pe piața românească ajung produse care nu ar corespunde informațiilor de pe etichetă și care concurează producția autohtonă prin prețuri foarte mici. Ei solicită instituțiilor de control să verifice mai strict calitatea și conformitatea mărfurilor importate.

Semnatarii solicită termene concrete pentru rezolvarea problemelor și cer „relaxarea taxelor financiare în producția agricolă”, nu înăsprirea lor.

Protest neautorizat în Piața Victoriei

Fermieri și crescători de animale din mai multe județe au ajuns marți, 15 septembrie, în Piața Victoriei, în fața Guvernului. Protestul a fost mobilizat în bună măsură prin rețele sociale și grupuri ale fermierilor, iar participanții au anunțat că sunt pregătiți să rămână în București până când vor obține răspunsuri de la autorități.

Jandarmeria Capitalei a precizat că manifestația nu a urmat procedura de declarare prealabilă prevăzută de Legea 60/1991. Au fost instituite filtre de control pe traseele către zona manifestației, iar Brigada Rutieră a avertizat că circulația poate fi restricționată în funcție de numărul participanților.

Pe parcursul dimineții au apărut și momente de tensiune în privința perimetrului stabilit pentru protest, o parte dintre fermieri refuzând să intre în zona delimitată de autorități. Circulația a fost afectată în zona Kiseleff, potrivit relatărilor de la fața locului.

Crescătorii de ovine au protestat și în iulie

Manifestația de marți vine la aproximativ o lună și jumătate după protestul crescătorilor de ovine din 30 iulie, organizat mai întâi în fața ANSVSA și continuat apoi la Piața Victoriei.

La acel moment, oierii au cerut deblocarea exporturilor, compensarea integrală a pierderilor economice și plata urgentă a despăgubirilor pentru animalele afectate de pesta micilor rumegătoare, precum și schimbarea persoanelor pe care le considerau responsabile pentru gestionarea crizei.

O delegație a protestatarilor a fost primită atunci la Palatul Victoria de vicepremierul Tánczos Barna, care fusese mandatat să discute cu crescătorii. Guvernul anunța că revendicările urmau să fie analizate și transmise premierului Ilie Bolojan, potrivit știripesurse.