Florin Cîţu: Prin modificarea OUG 114/2018 se reintroduce în România comitetul central de planificare
Florin Cîţu: Prin modificarea OUG 114/2018 se reintroduce în România comitetul central de planificare
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestFlorin Cîţu
Senatorul liberal Florin Cîţu este de părere că modificările aduse OUG 114/2018 duc la o "semi-naţionalizare" a băncilor şi la reintroducerea comitetului central de planificare.
"Din punctul meu de vedere, cel mai nociv element este acel alineat care reintroduce în România comitetul central de planificare. În România, astăzi, cu această ordonanţă în vigoare, Guvernul dă ţinte de creştere unor companii private. Arată ca o semi-naţionalizare a acestor companii, pentru că efectiv elimină politica comercială independentă a acestor companii. Guvernul dă trei ţinte, prin Hotărâre de Guvern, anual Guvernul decide: cu cât să crească activele, creditarea acestor companii către sectorul privat; decide asupra marjei acestor companii şi decide asupra dobânzii de referinţă. Trei lucruri care trebuie să fie decise de piaţă sau de politica comercială a acestor companii. În România, astăzi, prin acest alineat a fost reintrodus comitetul central de planificare şi este echivalentul unei semi-naţionalizări a acestor bănci, pentru că această constrângere este mult prea dură ca aceste companii să poată să ia decizii independent de această constrângere", a declarat Cîţu, luni, la Palatul Parlamentului.
El a precizat că PNL caută soluţii pentru atacarea acestui act normativ în contencios administrativ.
"Vom încerca, atunci când vine legea în Parlament, să eliminăm aceste aberaţii - nu sunt sigur că putem - dar vom propune avocaţilor noştri să găsească soluţii, poate putem să atacăm în contencios administrativ, până atunci, pentru că acest lucru este mult prea nociv. Această ordonanţă - chiar dacă s-a scos acea referire la ROBOR - prin introducerea acestui alineat devine mult mai nocivă, pentru că ea constrânge prea mult modul în care aceste companii pot să îşi desfăşoare activitatea", a arătat senatorul liberal.
Florin Cîţu a criticat întârzierile apărute în ceea ce priveşte publicarea execuţiei bugetare pentru luna anterioară, adăugând că aceste întârzieri cresc de la o lună la alta.
"Exista o cutumă ca în fiecare lună, pe data de 25, să fie publicată execuţia bugetară pentru luna anterioară. Suntem astăzi pe 1 aprilie, iar ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, este primul ministru care nu a mai respectat această cutumă. Este clar, din punctul nostru de vedere, că gaura care trebuie acoperită prin măsluirea datelor la execuţia bugetară este aşa de mare că în fiecare lună funcţionarii din Ministerul Finanţelor au nevoie de din ce în ce mai mult timp pentru a ascunde această gaură. La început au fost două - trei zile. Acum suntem la aproape zece zile de când trebuia să fie publicată şi încă nu avem această execuţie bugetară", a spus el.
În altă ordine de idei, Cîţu a afirmat că, în cadrul şedinţei de plen de la Senat, grupul PNL va vota împotriva proiectului de lege privind adoptarea OUG 14/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.
"PNL va vota împotriva acestei legi, în primul rând pentru încalcă Tratatul de stabilitate şi creştere. Ministerul Finanţelor Publice recunoaşte că are două obligaţii, prin tratate: un deficit cash de 3% şi un deficit structural de 1%, dar decide să respecte mai mult numai unul dintre tratate. Din punctul nostru de vedere, toate legile trebuie respectate în România, mai ales că tratatele sunt în Constituţie", a mai spus liberalul.
El a criticat şi proiectul privind statutul Băncii Naţionale a României, care vizează modificarea politicii BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur deţinute în tezaurul propriu şi în străinătate. "Aşa cum este scrisă legea arată o intervenţie directă asupra politicii monetare, asupra modului în care este administrată politica monetară, şi PNL votează împotriva acestei legi", a precizat Cîţu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News