Gabriel Marinov: Delta Dunării este în pericol din cauza dragării brațului Chilia și a canalului Bâstroe

Potrivit mai multor zvonuri, apărute în spațiul public zilele acestea, Ucraina vrea să adâncească cu minimum 3 metri canalul Bâstroe și brațul Chilia, pentru a facilita transportul naval. Situația de acum nu este roz pentru vecinii de peste Dunăre, care se confruntă cu mai multe probleme referitoare la vânzarea cerealelor, fapt ce i-au determinat să înainteze un astfel de proiect. Reporterii Replica au contactat mai mulți specialiști pentru a proba zvonurile, dar și pentru a afla ce s-ar întâmpla în cazul în care acest lucru va avea loc.

Delta Dunării este unica deltă din lume ce a fost declarată în anul 1990 Rezervație a Biosferei. Are o suprafață totală de 580.000 ha, reprezentând 2,5% din suprafața României, poziționându-se pe locul 22 între deltele lumii și ocupând locul 3 în Europa, după Volga și Kuban.

În Rezervația Biosferei Deltei Dunării există 20 de zone strict protejate, ce ocupă o suprafață însumată de 50.904 ha, reprezentând 8,7% din suprafața rezervației, ce trebuie protejate în mod obligatoriu, fiind reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre și acvatice din rezervație. Cu toate acestea, vecinii noștri de peste Dunăre, au alte planuri pentru Delta Dunării, în spațiul public explodând bomba cum că Ucraina vrea să adâncească cu minimum 3 metri canalul Bâstroe și brațul Chilia, pentru a facilita transportul naval, permițând astfel navelor cu o capacitate mai mare să poată naviga în acea zonă, în momentul de față pe brațul Chilia navigând șlepuri și nave maritime.  

Gabriel Teodosie Marinov - Guvernatorul ARBDD

Guvernatorul ARBDD: „Deocamdată nu aș avea motive de impacientare”

Pentru a putea vedea ce s-ar putea întâmpla în cazul în care Ucraina s-ar apuca de treabă, reporterii Replica au apelat la mai mulți specialiști, printre care se numără și Guvernatorul Administrației Biosferei Deltei Dunării, Gabriel Teodose Marinov, care a explicat cât de important este ca omul să nu intervină asupra naturii, mai ales într-o zonă ca Delta Dunării, patrimoniu UNESCO, acesta declarând: „Până la ora aceasta canalul Bâstroe și canalul realizat în continuarea acestuia până la portul Izmail înțeleg că asigură posibilitatea tranzitării doar a navelor până în 25 de mii de tone. Dacă intenția vecinilor noștri este de a adâncii acest canal pentru tranzitarea navelor de mare capacitate, este o altă discuție. Se poate face acest lucru doar dacă sunt parcurse toate procedurile prevăzute de toate convențiile internaționale de care trebuie să ținem cont. Că suntem membrii Ramsar, că suntem rezervație UNESCO, sunt atâtea convenții, lucrurile nu sunt deloc simple din acest punct de vedere.

Am auzit că ar fi vorba de anumite lucruri pe care vecinii noștri ucraineni le prezintă părții române. Urmează ca instituțiile abilitate să trateze cu toată seriozitatea aceste lucruri. Cu siguranță că se va întâmpla așa, eu consider, în calitate de administrator al rezervației, că deocamdată nu aș avea motive de impacientare. Până la edificarea unei astfel de lucrări mai este o cale foarte lungă, respectiv parcurgerea etapelor privind evaluările de mediu, a studiilor de impact transfrontalier, plus că interesul nostru, care precizez că nu este un interes subiectiv. Este interesul legat de menținerea ecosistemelor și biodiversității din arealul deltaic care ne aparține. În egală măsură cred că și colegii și partenerii ucraineni, pentru că Delta Dunării se întinde într-o destulă măsură și pe teritoriul dumnealor, nu au aceleași intenții și scopuri ca și noi. Eu nu cred că aici nu va exista o acceptanță a ideii pe care o susțin acum.”

Guvernatorul Rezervației a mai adăugat că nu crede că un astfel de proiect se poate implementa, mai ales pentru faptul că trebuie respectate toate convențiile internaționale la care este parte și Rezervația Biosferei Deltei Dunării, Gabriel Teodosie Marinov declarând: „Eu nu cred că aceste lucruri nu vor fi luate în calcul în momentul în care se va trata corespunzător problema. Atunci, sigur că ministerele implicate deja știu ce au de făcut în această privință, de aceea, dincolo de agitația creată în spațiul informațional nu mă arăt în nici un fel deocamdată. Noi, ca instituție, nu am primit nici un fel de document din partea dumnealor. Am auzit că ar fi vorba de așa ceva, nici nu trebuie să ne transmită nouă, trebuie să transmită instituțiilor ministeriale. Trebuie să așteptăm să vedem despre ce e vorba și când știm clar despre ce este vorba, toate aceste chestiuni sunt reglementate de convențiile internaționale, pe care cu siguranță le vom respecta întru-totul. Ca o apreciere de ordin personal, orice modificare în zona Ceatal-Izmail, pe brațul Chilia, poate să aducă modificări de debit ale brațului Tulcea prin captarea unui volum mai mare de apă în zona respectivă. Cred că studiile de impact, evaluările care se vor face în toate privințele, sub aspectul ecosistemelor și al biodiversității în Delta Dunării vor evidenția în ce măsură vor fi afectate, care vor fi aspectele particulare care vor influența pozitiv sau negativ, vorbim de niște studii destul de complexe.

Zonele protejate din Delta Dunării

Cert este că orice sistem lacustru se caracterizează prin nivel, debit și distribuție, și orice modificare de debit pe brațul Tulcea, care alimentează 95% din Deltă, influențează cele 7 sisteme lacustre are RBDD. Și încă un aspect, pe care trebuie să îl luăm în calcul și pe care trebuie să îl adăugăm oricărei intenții de intervenție antropică: în ultimii ani asistăm la considerabile schimbări climatice cu efecte ușor de anticipat, având în vedere că deja ne-am confruntat cu situații limită, să nu uităm anul trecut de cotele Dunării extrem de scăzute. Toate acestea trebuie puse în legătură și evaluate. Chiar dacă nu apărea această chestiune, de origine economică pe care o ridică vecinii noștri, noi, statul Român, administratorul ariei naturale, ne gândeam deja la soluții prin care să putem sprijinii bazinul hidrografic al deltei cu aport de apă suplimentară.”    

„Ar fi rău dacă s-ar întâmpla asta”

Guvernatorul a făcut precizări legate și de alte probleme cu care se confruntă ecosistemele deltei, și fără această dragare a canalului Bâstroe și a brațului Chilia, acesta adăugând: „Noi pe lângă problema aceasta, legată de dragare, aveam deja o problemă pe fondul schimbărilor climatice, trebuia să găsim soluții prin care să suplimentăm aportul de apă în complexele lacustre. Darămite peste această problemă pe care deja o avem, mai intervine și factorul antropic imediat prin intenția vecinilor noștri. Cu toții trebuie să înțelegem că trăim într-o rezervație naturală, într-o rezervație a biosferei, și mai presus de orice alt interes ar trebui să primeze ecosistemul natural și biodiversitatea unică în Europa și chiar în lume.

Sunt convins că noi vom știi să ne apărăm interesele, care nu sunt exclusiv ale noastre, vorbim aici de un interes mondial și universal. Facem referire aici la apartenența noastră în marea familie UNESCO – "Omul și Biosfera". Deja lucrurile acestea trebuie să depășească interesele economice, de moment, sau de lungă durată. Am mai auzit și alte povești, dar înclin să mă limitez doar la ceea ce văd scris negru pe alb și la nimic altceva.

Ar fi rău dacă s-ar întâmpla asta. În ce măsură ar fi rău? Ar trebui să vedem prin transfuzie de impact. Trebuie să tratăm cât se poate de responsabil problema, avem specialiști, colaborăm cu instituții, cu foruri academice și cu siguranță putem să contrapunem studii serioase și evaluări consistente, care să vină în sprijinul afirmației noaste.”

Adrian Stănică - Directorul GeoEcoMar

Director GeoEcoMar: „Cine le dă bani să facă chestia aia?”

Odată cu sporirea transportului naval pe canalul Bâstroe și brațul Chilia, ecosistemele vor avea de suferit, atât prin poluare, dar și prin scăderea debitului de apă care va mai ajunge pe celelalte brațe ale Dunării, Directorul GeoEcoMar, Adrian Stănică, a declarat pentru Replica: „Ar afecta negativ. Dacă vor chestia aia cu 8 metri și ceva, este o adâncire a canalului și o parte din apa de la noi s-ar duce acolo, dar este greu de estimat. Cine le dă bani să facă chestia aia? Cine le dă bani? Asta este o chestie costisitoare. De la Bâstroe până la Ceatai Ismail sunt cam 95 de km. Este o prostie. Nu știu ce vor ei să facă. Eu cred că ei și-a dori și fac o cerere. De la a face o cerere și până la începerea lucrărilor este o cale destul de lungă. La câte probleme au, nu cred că au bani pentru așa ceva.”

„Dacă fac un canal din ăsta, dacă nu îl întrețin, se colmatează la loc”

Brațul Chilia este foarte bogat în aluviuni, asta fiind o mare problemă pentru Ucraina în cazul în care dorește să facă un asemenea proiect ambițios, directorul GeoEcoMar adăugând: „Dacă s-ar face, ar fi un impact negativ important, și nu doar pe Bâstroe, ci pe tot brațul Chilia. Asta este o chestie extrem de scumpă. Problema majoră este că orice vor să facă, trebuie să discute cu partea română. Un fluviu care este mărginit de două state, e frontieră de stat, și orice lucrare la frontieră trebuie consultată cu statul de peste drum. Ei trebuie să vorbească cu noi. Ai noștri am văzut că le-au spus nu, ceea ce este logic. Eu îmi pun problema referitoare de beneficiile pe care le pot avea ei, asta este incredibil. De unde au bani? Dacă fac un canal din ăsta, dacă nu îl întreții se colmatează la loc. Mi se pare o chestie fără cap, fără creier.

Până nu vedem un plan de genul acesta, să facem o analiză, este foarte greu să vă spun de ce s-ar întâmpla. O parte din debitul de apă care merge în prezent pe Sfântu Gheorghe și Sulina, o parte ar fi preluată de Chilia. Asta, probabil ar duce la mlăștinirea unor zone. Trebuie făcută o simulare. Este un lucru negativ, dar nu ne putem da seama decât în urma unor calcule. Ce putem spune este că e rău. Nu cred că s-ar duce mai mult de 7-10% din debitul care intră pe brațul Tulcea. Și asta este important, undeva intră mai puțină apă, ar apărea procesele de mlăștinire, ar fi suprafețe afectate. ”

„S-ar putea să fie disperați”

„Din punctul meu de vedere este cam ilogic, s-ar putea să fie disperați. Sunt disperați să intre navele pe acolo. Dar trebuie să se gândească, pentru că așa trebuie să își facă niște costuri, pentru că la ce forță are Chilia, și ce debit de sedimente aduce, nu cred că îl pot întreține. Și dacă îl pot întreține, pe banii cui? Ăla nu poate fi pus pe bani europeni. Tot o înțelegere cu statul Român. Am văzut că vor într-adevăr să adâncească pe toată lungimea. Problema este că încep să dragheze dintr-o parte și probabil când termină o să se trezească că li s-a pus tot nisipul la loc în spate. Ori e o chestie din disperare, ori nu înțeleg. Mi se pare o chestie fără noimă. Un lucru bun e că nu fac ca acum 20 de ani când nu anunțau pe nimeni, acum măcar au anunțat. Că România le zice nu, mi se pare și normal să le zică nu. Impactul ar fi rău, dar bine că acum zic înainte de a începe lucrările. Ăsta este un pas înainte. Un studiu de impact de mediu cu siguranță va spune că o să fie rău, mai puțină apă ajunsă la noi înseamă înmlăștinare, înmlăștinarea înseamnă cu unele zone vor fi afectate într-adevăr. Unele ecosisteme vor fi afectate, dar nu toată delta. Brațul Chilia, până să fie tăiat canalul Sulina și meandrele tăiate pe Sfântu Gheorghe, acum 40 de ani, Chilia lua mult mai multă apă, și istoric vorbind, rectificarea canalelor de la noi a luat apă din apa lor și a adus-o încoace. Asta a fost în timpul Comisiunii Europene a Dunării acum 150 de ani și pe timpul lui Ceaușescu, când au tăiat canalele pe Sfântu Gheorghe. Acum să facă ei așa ceva ar fi un volum mare de apă care s-ar duce acolo, unele zone s-ar înmlăștina, unele zone afectate, dar nu cred că poate să spună cineva unde, cum și cât.

Nu știu ce tip de nave vor să bage acolo. Un braț pe care nu se face deloc navigație cu nave mari, dacă dintr-o dată bagi mai multe nave, este un impact asupra mediului. Problema este ce fel de nave sunt. Nu mi se pare că ei au ultimul răgnet de nave olandeze, nemțești. Dacă nu e bine dragat și bine întreținut, pot apărea accidente. Dacă nu navigă nimic, nu sunt accidente. Oriunde faci o asemenea lucrare, crește riscul să se întâmple așa ceva.” a încheiat directorul GeoEcoMar.

În concluzie, părerile specialiștilor nu sunt împărțite, toți strigând la unison faptul că implementarea unui astfel de proiect ambițios ar duce la distrugerea a mai multor ecosisteme din cadrul Rezervației Biosferei Deltei Dunării, comunitățile având de suferit, iar importanța Deltei pentru turism ar scădea semnificativ.