”Halep suferă de sindromul impostorului!”. Navratilova anunță o mare problemă a Simonei

Martina Navratilova a găsit o explicație pentru evoluția slabă pe care Simona Halep a avut-o în a doua parte a meciului cu Karolina Pliskova, din semifinalele de la Miami.

"Suferă de sindromul impostorului, chiar dacă a câștigat un turneu de Grand Slam și a fost numărul 1 WTA", a spus fosta mare campioană, în timpul comentariului de la televiziunea BT Sport.

Simona Halep a condus-o pe Karolina Pliskova cu 5-3, în primul set, dar a avut o cădere inexplicabilă, care a dus la pierderea a 9 game-uri consecutive. S-a terminat 7-5, 6-1 pentru sportiva din Cehia, iar românca de 27 de ani a ratat șansa de a reveni numărul unu mondial.

Ce este sindromul impostorului

”Sindromul impostorului te face să te simți vinovat(ă) și vulnerabil(ă) din cauză că, gândești tu, ocupi o poziție și te bucuri de privilegii care, poate, nu ți s-ar cuveni de drept. Dimpotrivă, efectul Dunning-Kruger te face să te consideri o victimă din cauză că, gândești tu, sigur ai fi îndreptățit(ă) să ocupi poziții și să primești recompense superioare.

Sindromul impostorului nu e considerat o trăsătură de personalitate (relativ stabilă), nici o boală psihică (ce ar necesita o terapie). E plasat de psihologi în categoria distorsiunilor cognitive, posibil de corectat prin procese de dezvoltare personală și profesională (educație, coaching etc.).

Nu e doar o obișnuință individuală de a te raporta la competențele și performanțele tale, e un fenomen cu rădăcini și consecințe sociale profunde. Are legătură cu educația primită în familie și în școală.

Are legătură cu mobilitatea socială: procesul prin care persoane care s-au născut în familii ne-favorizate și defavorizate ajung, prin educație, pe poziții socio-profesionale superioare – unde, din cauza originii lor sociale, se simt fake-uri.

Are legătură cu exacerbarea competiției profesionale, cu feedback-urile negative și cu faptul că, aflați în competiție cu tine, oamenii evită să-ți recunoască performanțele, le minimizează ori chiar le neagă.

Are legătură cu relativizarea adevărurilor absolute și a criteriilor de performanță, cu multiplicarea perspectivelor și alternativelor în științe și în practicile profesionale”, se arată pe elisabetastanciulescu.ro.

sursa: Digisport.ro.