În colaps financiar? Primarii comunelor și ai orașelor mici cer ajutor financiar

Primarii micilor orașe, dar și cei din mediul rural se tem că în curând ar putea intra într-un faliment financiar și instutuțional din cauza crizei provocate de Covid-19. Reprezentanții comunităților locale i-au transmis în această săptămână, în timpul videoconferinței de joi, 9 aprilie, premierului Ludovic Orban faptul că în comunitățile locale nu mai sunt bani, nu sunt dotări și nici echipamente şi materiale sanitare. Comunele și orașele care nu sunt municipii din Tulcea, Constanța, Călărăși, Bacău, Galați, Alba, Satu Mare, Ialomița, Sălaj, Suceava, Neamț sau Botoșani sunt la limita colapsului financiar.

Toate comunele din județul Constanța s-au alăturat acestei inițiative

Prim-vicepreședintele Asociației Comunelor din România și primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, spune că a semnalat toate aceste probleme alături de Asociația Municipiilor, Asociația Orașelor și Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România și că, în acest moment, situația este complicată pentru administrațiile publice locale, din cauza lipsei banilor veniți din taxe și impozite. „Noi am semnalat că, din cauza lipsei încasărilor din taxe și impozitele locale, a plății pe care administrația publică locală trebuie să o facă din bugetul propriu pentru salariul însoțiitorilor pentru persoane cu dizabilități, administrația publică locală nu poate să își mai achite cheltuielile de funcționare: alimentarea cu apă, energie electrică, gaze, etc. Asociația Comunelor din România, Asociația Municipilor,Asociația Orașelor și Uniunea Națională a Consiliilor Județene au avut întâlnire cu premierul, Ludovic Orban, cu președintele ministerului Lucrărilor Publice și Administrației, ministerul Finanțelor Publice și vicepremierul, unde s-au semnalat aceste probleme și au fost făcute și propuneri în acest sens. Toate comunele din județul Constanța s-au alăturat acestui demers”, a declarat Mariana Gâju.

Nu mai încasăm niciun ban

La nivelul județului Constanța, pare că aproape toate comunele s-au alăturat acestui demers. Primarul comunei, Vulturu, Berbec Eugen Marius, spune că nu s-a mai încasat niciun ban din plata taxelor și impozitelor, deoarece casieria primăriei este închisă de pe data de 16 martie, când a fost decretată starea de urgență.

„Este adevărat. Sperăm să fie o chestiune generală și să se facă finanțările de la bugetul de stat în limita funcționării. Să se împartă în funcție de numărul de locuitori,de problemele existente în fiecare localitate. Cea mai mare problemă în acest moment, în afară de COVID-19, în mediul rural este seceta. Toată lumea a oprit accesul publicului în instituție (primărie), astfel încât să se evite transmiterea virusului. La noi, acest lucru s-a întâmplat, începând cu data de 16 martie. La casieria unității nu s-a mai plătit niciun ban. Președintele filialei din județul Constanța al Asociaței Comunelor din România, Mariana Gâju, a ținut legătura cu cei de la Guvern. Sperăm acum să se găsească soluții cât mai rapide la aceste probleme cu care se confruntă spațiul rural”, spune primarul din Vulturu.

Se profită de această situație să se mai ceară niște bani

Primarul, Sava Gigel, din comuna constănțeană, Horia, nu este de acord cu această situație și o contrazice astfel în mod indirect pe Mariana Gâju, care spunea că toate comunele din județ s-au alăturat acestei cauze.

„Părerea mea este că cine spune acest lucru nu știe să se gospodărească. Comuna Horia nu a avut datorii niciodată. Dacă știi să te gospodărești, o faci și pe un buzunar mare și pe unul mic. Acum se profită de faptul că există COVID-19 și toată lumea spune că nu are bani. Eu nu cred acest lucru. Eu am avut un excedent de 61.000 de lei la sfârșitul anului trecut, pe care acum îl folosesc pentru combaterea acestui virus. Am cumpărat materiale de protecție, am împărțit pachete la 200 de persoane de peste 65 de ani. Întotdeauna la sfârșitul anului, eu îmi păstrez o rezervă. Am apelat la această rezervă acum. Părerea mea este că se profită de această situație ca să se ceară niște bani”, a spus primarul comunei Horia.

Cerințele primarilor de la Guvern

În cadrul videoconferinței cu premierul Ludovic Orban, primarii orașelor au propus prim-ministrului o serie de măsuri care ar ajuta localitățile. Acestea ar fi:

– Ministerul de Finanțe să asigure sume pe modelul de calcul prevăzut de Legea 5/2020, cu asigurarea unui minim de 830 lei/locuitor/an pentru fiecare comună oraş şi municipiu sunt grav afectate şi a unui buget minim de 2.000 mii lei/comună/an, 5.000 mii lei/oraş/an şi 10.000 mii lei/municipiu/an;

– Ministerul de Finanțe să asigure sume suplimentare între 200 şi 400 lei/locuitor/an, în mărimea și specificul fiecărei localități;

– Guvernul să asigure sume necesare pentru susţinerea unui program de tichete/vouchere sociale acordate de autorităţile administraţiei publice locale, pentru familiile și persoanele singure aflate în nevoie de sprijin cu hrană şi materiale igienico-sanitare, în perioada situaţiei de urgenţă şi un timp rezonabil după această perioadă;

– Guvernul să furnizeze sumele necesare cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi stabilirea unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale.

– Autorităţile admministraţiei publice locale vor pune umărul la depăşirea acestei situaţii dificile prin implicarea în colectarea într-un grad cât mai ridicat a impozitelor şi taxelor locale şi la gestionarea raţională a cheltuielilor suplimentare, cauzate de criza generată de pandemia de covid-19

Primarii de oraşe i-au transmis premierului următoarele propuneri privind programul angajaţilor din administraţia publică locală, care ar putea fi valabile şi pentru administraţia centrală:

– efectuarea concediului la zi pentru persoanele care nu mai au activitate sau care au activitate redusă;

– acceptarea şomajului tehnic şi în cazul administraţiei publice;

– schimbarea temporară a locului de muncă, în condiţiile legii, din compartimentele care au o activitate redusă în compartimentele cu activitate intensă;

– reducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a veniturilor, astfel încât să se asigure funcţionarea sdministraţiei publice zi de zi.

Petruţ IACOB