ITALIA a REFUZAT EXTRĂDAREA lui SORIN STRUTINSKY în România
ITALIA a REFUZAT EXTRĂDAREA lui SORIN STRUTINSKY în România
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestOmul de afaceri Gabriel Sorin Strutinsky, condamnat de Tribunalul Constanta pe 6 iulie 2020 pentru trafic de influență, fals în înscrisuri sub semnătură privată și spălare de bani la o pedeapsă cu închisoarea de 10 ani și 8 luni, s-a predat în februarie 2021 la sediul Squadrei Mobile din Chestura de Poliție din Bologna din Italia. România a demarat procedurile privind extrădarea afaceristului, însăautorităţile judiciare italiene au refuzat extrădarea în România şi au dispus executarea pedepsei acestuia de 10 şi 4 luni de detenţie pentru corupţie într-un penitenciar italian, a declarat pentru Replica, avocatul Marius Mocanu.
„Nu cunosc, încă, motivele pentru care a fost refuzată extrădarea. A fost reprezentat de avocați din Italia. Decizia este definitivă, așa că va executa pedeapsa într-un penitenciar din Italia, așa voia și domnul Strutinky”, ne-a declarat avocatul
Avocat Marius Mocanu
Sorin Strutinsky s-a predat în 16 februarie autorităților din Bologna şi, până la decizia de încarcerare în penitenciar, a fost în arest la domiciliu. Afaceristul s-a predat la sediul Squadrei Mobile din Chestura de Politie din Bologna, unde era însoțit de doi avocați, Matteo Murgo din Baroul Bologna și avocatul Cristian di Giusto, cel din urmă fiind și avocatul care i-a reprezentant pe alți doi fugari, Daniel Dragomir și Alina Bica.
Ce spun procurorii
Sorin Strutinsky a fost condamnat definitiv, la 10 ani și 8 luni de închisoare, cu executare. Decizia a fost dată de Curtea de Apel Constanța, care, la data de 6 iulie, i-a respins apelul și i-a majorat pedeapsa.
Este vorba despre dosarul în carear fi pretins de la un denunţător o sumă de bani reprezentând un procentaj de 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către societatea comercială reprezentată de denunţător, în baza a trei contracte încheiate cu Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL).
Strutinsky a fost trimis în judecată de procurorii DNA în luna martie a anului 2015, fiind acuzat de comiterea mai multor infracţiuni de trafic de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi instigare la săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, în formă continuată. În 2017, a fost condamnat pe fond la 7 ani și 4 luni cu executare, împotriva deciziei formulând apel. Acum, iată că s-a judecat apelul, pedeapsa fiindu-i majorată.
Update: Sorin Strutinsky a fost contactat telefonic de către reporterii Replica, acesta respingând apelurile cu ton de ocupat.
Dosarul contractelor cu Direcţia Apelor Dobrogea Litoral
Procurorii au stabilit că în anul 2009, el a pretins de la un denunţător o sumă de bani reprezentând un procentaj de 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către societatea comercială reprezentată de denunţător, în baza a trei contracte încheiate cu Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL).
În schimbul sumelor de bani pretinse, Sorin Strutinsky a promis că îi va determina pe funcţionarii DADL şi pe cei de la Ministerul Mediului să respecte obligaţiile contractuale asumate, referitoare la plata preţului către societatea comercială respectivă.
Ulterior, în baza pretinderii iniţiale, în perioada 2009 – 2012, Sorin Strutinsky a primit de la denunţător, suma totală de 1.286.958,17 lei, banii fiind viraţi din conturile bancare ale societăţii reprezentate de denunţător, în conturile bancare a cinci societăţi comerciale indicate de omul de afaceri.
De asemenea, între 2009-2012, Sorin Strutinsky i-a determinat pe reprezentanţii societăţii denunţătorului şi pe cei ai celor cinci firme să falsifice mai multe contracte, aceste înscrisuri fiind folosite pentru efectuarea plăţilor corespondente şi justificarea acestora în evidenţele contabile. Ulterior, el a determinat efectuarea unor operaţiuni comerciale cu caracter fictiv prin care a trasferat sume de bani din patrimoniul societăţii beneficiare a banilor publici în patrimoniul celor cinci societăţi.
Sorin Strutinsky a mai fost judecat şi pentru faptul că în 2012 a pretins de la acelaşi denunţător o sumă de bani reprezentând 10 % din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de aceeaşi societate reprezentată de denunţător, în baza unui contract încheiat cu Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, pentru extinderea unei dane din portul Constanţa. Firma respectivă a încasat conform contractului de lucrări aproximativ cinci milioane de lei, iar denunţătorul a renegociat cu Strutinsky, în ianuarie 2015, suma pe care acesta din urmă o pretindea, de la 10%, la 8%, respectiv de la suma de 500.000 lei, la 400.000 lei.
Tot în 2012, Gabriel Strutinsky a pretins de la un denunţător o sumă de bani reprezentând 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către aceeaşi societate (ca parte a unui consorţiu de firme), în baza unui contract încheiat cu Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. Constanţa pentru efectuarea unor lucrări de întreţinere pe Canalul Dunărea – Marea Neagră şi pe Canalul Poarta Albă – Midia - Năvodari.
M.P.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News