Lovitură pentru Guvern în cursa pentru CJUE: Curtea de Apel suspendă memorandumul

Procedura de selecție declanșată de Guvernul Bolojan pentru desemnarea viitorului judecător al României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost suspendată marți de Curtea de Apel București.

Decizia produce un efect imediat asupra unui calendar extrem de strâns. Procedura trebuia să înceapă oficial pe 21 septembrie, candidaturile urmau să fie depuse până pe 7 octombrie, iar România trebuia să transmită numele candidatului către Consiliul UE până la sfârșitul lunii noiembrie.

Potrivit minutei publicate marți, 8 septembrie, pe Portalul Instanțelor de Judecată, Curtea de Apel București a respins excepția inadmisibilității ridicată de Guvern și a admis cererea formulată de Laura Mihaela Sarcină.

Instanța a dispus suspendarea executării memorandumului privind aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României la CJUE, adoptat de Executiv în ședința din 27 august, precum și a „procedurii și operațiunilor administrative subsecvente” întemeiate pe acesta.

Suspendarea operează până când instanța de fond se va pronunța.

Guvernul are drept de recurs în termen de cinci zile de la comunicarea hotărârii. Recursul va fi soluționat tot în sistemul Curții de Apel București, la Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice.

Ce spune exact minuta Curții de Apel

Soluția a fost pronunțată de 10-Completul 2 Fond Achiziții Publice.

Instanța a respins mai întâi, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității invocată de Guvern, „sub ambele aspecte”, după care a admis cererea judecătoarei.

„Respinge ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii, invocată de către pârât, sub ambele aspecte. Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta SARCINĂ LAURA MIHAELA în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI. Suspendă executarea Memorandumului privind „Aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, aprobat de Guvernul României în şedința din 27 august 2026, precum şi a procedurii şi a operaţiunilor administrative subsecvente întemeiate pe acesta, până la pronunțarea instanței de fond. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a X-a de Contencios Administrativ şi Fiscal şi pentru Achiziţii Publice, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 08.09.2026.“, se arată în minuta instanței.

Efectul hotărârii este mai larg decât simpla suspendare a memorandumului: sunt oprite și etapele administrative care urmau să fie desfășurate în baza acestuia.

Asta înseamnă că, dacă soluția rămâne în vigoare, Ministerul Justiției nu poate continua calendarul stabilit pentru selecție până la o nouă decizie a instanțelor.

Cine este judecătoarea care a oprit procedura

Laura Mihaela Sarcină este magistrat la Curtea de Apel Craiova.

Magistrata este absolventă a Facultății de Drept a Universității București, promoția 1995. Și-a început cariera ca procuror la Motru, a fost ulterior procuror și prim-procuror la Târgu Jiu, iar din 2010 a devenit judecător la Tribunalul Gorj. A ocupat funcția de vicepreședinte al instanței înainte de a deveni președinte în 2020.

Guvernul stabilise un calendar care începea pe 21 septembrie

Memorandumul blocat acum fusese aprobat de Guvern pe 27 august 2026, la propunerea Ministerului Justiției, după consultarea Ministerului Afacerilor Externe.

Motivul declanșării procedurii este apropierea reînnoirii parțiale a Curții de Justiție.

Mandatul actualului judecător român, Octavia Spineanu-Matei, expiră la 6 octombrie 2027, iar statele membre trebuie să își înainteze propunerile cu mult înainte de această dată. Ministerul Justiției anunțase că România trebuie să transmită candidatul până la sfârșitul lunii noiembrie 2026.

Calendarul aprobat de Guvern era extrem de precis.

Anunțul de selecție trebuia publicat pe 21 septembrie, iar termenul pentru candidaturi era 7 octombrie. Candidații selectați urmau să fie audiați între 2 și 4 noiembrie, iar audierile trebuiau transmise în direct pe site-urile Ministerului Justiției și Ministerului Afacerilor Externe.

Rezultatul selecției urma să fie anunțat pe 6 noiembrie.

Comisia trebuia să aleagă, cu o majoritate de cel puțin două treimi, un candidat principal și două propuneri de rezervă.

Alegerea urma apoi să ajungă la Guvern. Executivul își rezervase posibilitatea ca, pentru „motive temeinice”, să respingă candidatul clasat primul și să aleagă una dintre cele două rezerve. Dacă Guvernul respingea toate cele trei nume, procedura trebuia reluată.

Parlamentul urma să fie informat până la 27 noiembrie, după care propunerea României trebuia trimisă Consiliului UE.

Toate aceste etape sunt acum afectate de suspendarea decisă de Curtea de Apel.

Procedura din 2026 nu este identică celei prin care a fost aleasă Octavia Spineanu-Matei

Un element important al cazului este că Guvernul nu s-a limitat la reluarea identică a procedurii utilizate în 2020.

Ministerul Justiției a susținut la momentul adoptării memorandumului că noua procedură respectă „în ansamblu” tiparul folosit în 2020 pentru CJUE și în 2021 pentru Tribunalul Uniunii Europene. Ministerul sublinia că dreptul european nu obligă statele membre să utilizeze un anumit mecanism național de selecție.

Există însă diferențe. O comparație între cele două proceduri arată că numărul membrilor comisiei de selecție a crescut de la nouă la 11. Au fost introduși doi decani ai unor barouri din cadrul UNBR, desemnați prin tragere la sorți dintre cei care își manifestă disponibilitatea.

S-a modificat și mecanismul pentru cei doi judecători ai Înaltei Curți care participă la selecție. În 2020, aceștia erau desemnați de Colegiul de conducere al ÎCCJ. În noua procedură, ei sunt trași la sorți dintre judecătorii care își manifestă disponibilitatea.

CSM a anunțat că nu a fost consultat

Modificarea procedurii provocase controverse chiar înainte ca instanța să fie sesizată.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, a declarat pentru Cotidianul că CSM nu a fost consultat în procesul de elaborare a noii proceduri și că, în consecință, nu cunoaște motivele pentru care Guvernul a schimbat anumite elemente față de selecția precedentă.

Șeful CSM sublinia că desemnarea judecătorului României la CJUE nu este „o procedură administrativă obișnuită”, ci una care angajează statul român la nivelul instituțiilor europene.

Această critică nu înseamnă însă automat că procedura era nelegală. Ministerul Justiției a arătat, la rândul său, că legislația UE lasă statelor membre marjă de apreciere asupra modului în care își aleg candidatul.

O altă problemă: memorandumul a fost adoptat de un Guvern demis

Există și un al doilea element juridic important. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a încetat mandatul la 5 mai 2026, după adoptarea moțiunii de cenzură.

De atunci, Executivul funcționează în regimul constituțional aplicabil unui Guvern demis. Articolul 110 alineatul (4) din Constituție prevede că un asemenea Guvern îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Codul administrativ adaugă că Guvernul aflat în această situație nu poate promova politici noi. Iar această limită nu este doar o discuție teoretică. Curtea Constituțională s-a pronunțat chiar în august 2026 asupra ei, într-un alt dosar.

În Decizia nr. 885/2026, CCR a reținut că Guvernul Bolojan și-a încetat mandatul pe 5 mai și că un Executiv demis nu poate promova prin hotărâre de Guvern o politică nouă. În cauza respectivă era analizată Strategia națională pentru biodiversitate, nu selecția judecătorului CJUE.

De ce este atât de important postul de judecător la CJUE

Curtea de Justiție reprezintă instanța supremă a Uniunii în interpretarea și aplicarea dreptului european.

Fiecare stat membru are câte un judecător în cadrul Curții.

Candidatul propus de București nu devine automat judecător după decizia Guvernului român. El trebuie evaluat de Comitetul prevăzut la articolul 255 din Tratatul privind funcționarea UE, care analizează dacă persoana propusă este aptă să exercite funcția. Judecătorii sunt ulterior numiți de comun acord de guvernele celor 27 de state membre, pentru un mandat de șase ani.

Actuala reprezentantă a României, Octavia Spineanu-Matei, a fost selectată în 2020. Atunci, comisia de la București a ales-o candidat principal, iar judecătorii Cristian Daniel Oana și Răzvan Horațiu Radu au fost desemnați rezerve.

În februarie 2021, reprezentanții guvernelor statelor membre au numit-o oficial pentru primul mandat la Curtea de Justiție, pentru perioada 7 octombrie 2021 – 6 octombrie 2027.

Spineanu-Matei este în prezent inclusiv președinta Camerei a opta a CJUE. Un nou mandat este posibil, pentru că mandatele judecătorilor CJUE pot fi reînnoite.

Ce urmează după decizia Curții de Apel

Prima miză este recursul Guvernului. Executivul are cinci zile de la comunicarea hotărârii pentru a contesta suspendarea. Dacă soluția rămâne în vigoare, calendarul stabilit pentru septembrie-noiembrie nu mai poate fi urmat în forma aprobată pe 27 august până când litigiul de fond nu este tranșat sau efectele suspendării nu sunt înlăturate în calea de atac.

România și-a propus să transmită candidatura până la sfârșitul lui noiembrie 2026, iar mandatul actualului judecător expiră abia în octombrie 2027. Prin urmare, nu vorbim despre apariția imediată a unui loc vacant la CJUE, dar suspendarea reduce semnificativ marja de timp disponibilă pentru derularea unei selecții naționale complete.

Ministerul Justiției precizase chiar înaintea procesului că dreptul UE nu impune existența unei anumite proceduri naționale de selecție și că în practica Comitetului 255 au existat inclusiv candidați avizați favorabil fără o asemenea competiție națională, potrivit știripesurse.