Luca Niculescu, pus pe masă de către Nicușor Dan ca propunere de premier tehnocrat

Președintele Nicușor Dan este așteptat să facă un anunț, cel mai probabil luni seară, privind desemnarea unui premier, chiar dacă nu s-a ajuns la nicio înțelegere cu partidele politice. Surse politice arată faptul că președintele Nicușor Dan le-a propus partidelor un premier tehnocrat, iar numele acestuia ar fi Luca Niculescu.

Luca Niculescu, Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a avut, în ultimele zile, mai multe discuții informale cu liderii de partide, dar nu se știe deocamdată dacă a ajuns la un acord pentru ca Luca Niculescu să adune cele 233 de voturi în Parlament.

Luca Niculescu ar urma să devină premier tehnocrat, dar cel mai probabil va avea miniștri cu susținere politică, în caz contrar neavând cum să obțină majoritatea în Parlament.

Cine este Luca Niculescu

Numele lui Luca Niculescu a mai fost vehiculat pentru Ministerul Afacerilor Externe, pentru Guvernul Adrian Veștea.

Luca Niculescu a fost numit Secretar de Stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în septembrie 2022.

Între 2016 - 2022, Luca Niculescu a fost Ambasador extraordinar şi plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Din această funcție, a reprezentat de asemenea România în relație cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei.

Luca Niculescu

A fost, totodată, Președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF) între 2019-2022. 

Între 1992 și 2016, Luca Niculescu a fost jurnalist. Redactor-șef al postului de radio RFI România, precum și realizator de emisiuni la mai multe televiziuni: Money Channel, TVR 1, Digi24. Specializat mai ales în relații internațională, a avut timp de cinci ani, o rubrică săptămânală în Dilema Veche. A fost, în același timp, corespondent permanent în România pentru mass-media din Franța (France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération).

Absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București (1995), este titular al unui master în Jurnalism European, la Centrul Universitar pentru Jurnalism, Strasbourg (1996).

Luca Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971, la București. 

Premii și distincții primite de Luca Niculescu:

2023: Legiunea de onoare în grad de Comandor, conferită de Președintele Republicii franceze

2022: Crucea Regală a României, conferită de Majestatea Sa Custodele Coroanei

2019: Ordinul Artelor și Literelor, în grad de Comandor, decernat de Ministerul Francez al Culturii

2015: Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, decernat de Președintele României postului RFI România

2012: „Medalia pentru Loialitate”, decernată de Casa Regală a României

2010: „Jurnalistul European al Anului”, premiu decernat de Institutul European din România

2008 și 2011: Premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România pentru cel mai bun talk-show

Adevărata bătălie începe după desemnare

Indiferent de numele ales de președinte, desemnarea premierului nu rezolvă automat problema. Dimpotrivă, din acel moment începe adevărata bătălie politică.

Premierul desemnat va trebui să construiască o echipă guvernamentală acceptată de partidele parlamentare, să negocieze programul de guvernare și, cel mai important, să adune voturile necesare pentru învestire.

Premierul desemnat va trebui să construiască o echipă guvernamentală acceptată de partidele parlamentare

Dacă nu reușește, România va rămâne într-o criză politică prelungită. În scenariile discutate public apare inclusiv posibilitatea alegerilor anticipate, însă aceasta ar putea deveni o realitate doar dacă sunt îndeplinite condițiile constituționale.

Astfel, începutul acestei săptămâni poate fi decisiv pentru Cotroceni. Nicușor Dan trebuie să decidă nu doar cine va fi premierul, ci mai ales cu cine va putea acesta să guverneze.

Iar întrebarea care rămâne pe masa președintelui este una singură: se închide criza politică prin formarea unui nou guvern sau intră România într-o nouă etapă de instabilitate?

Poziționările partidelor: PSD nu votează un Guvern din care nu face parte

PSD are cea mai clară condiție: nu va susține un Guvern din care partidul nu face parte.

Conducerea social-democrată și-a reconfirmat candidatura lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și susține formarea unui Executiv în jurul PSD, inclusiv în varianta unui guvern minoritar. Grindeanu a precizat că PSD poate garanta cele 127 de voturi ale propriilor parlamentari, fără să pretindă că are deja cele 233 necesare învestirii.

Sorin Grindeanu

PSD mai cere un acord politic construit în jurul unor priorități economice și sociale: relansarea producției, investiții, absorbția fondurilor europene, reducerea deficitului printr-o colectare mai bună înaintea unor taxe noi, investiții energetice și folosirea programului SAFE pentru dezvoltarea industriei românești de apărare. Social-democrații vor și o evaluare a programului de guvernare după primele 100 de zile.

O variantă discutată în PSD a fost ca Alexandru Nazare să rămână la Finanțe dacă Grindeanu ajunge premier. Surse din partid au indicat anterior că PSD ar putea accepta și un premier independent sau chiar pe Nazare, cu condiția ca social-democrații să facă parte din Executiv. PSD și-ar dori și participarea UDMR.

Relația cu AUR este mai nuanțată. Poziția politică anunțată de PSD a fost că nu dorește o guvernare împreună cu AUR, însă social-democrați au lăsat deschisă posibilitatea negocierii unor voturi parlamentare și cu alte grupuri, dacă Grindeanu primește mandatul de premier.

PNL rămâne, oficial, pe poziția opusă PSD

Președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a declarat că PNL nu va susține un Guvern din care face parte PSD, indiferent dacă premierul este independent sau provine dintr-un partid.

Mircea Abrudean

Propunerea liberalilor pentru Palatul Victoria este europarlamentarul Siegfried Mureșan, candidatură susținută și de USR și UDMR. PNL susține că este pregătit inclusiv să rămână în opoziție dacă soluția aleasă va fi un Executiv construit în jurul PSD.

Mureșan și-a accentuat în ultimele zile discursul împotriva revenirii PSD la Palatul Victoria, susținând că aceasta ar pune din nou presiune pe deficit și pe credibilitatea externă a României.

USR: nici PSD, nici „surogate” ale PSD

USR are o linie roșie și mai strict formulată.

Purtătorul de cuvânt Cristian Seidler a declarat că partidul nu va vota un Guvern din care face parte PSD și nici o formulă în care persoane considerate „surogate” ale social-democraților primesc funcții de premier, ministru, secretar de stat sau prefect.

Cristian Seidler

USR îl susține în continuare, împreună cu PNL și UDMR, pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier.

În aceste condiții, USR ar putea susține un premier independent doar dacă acesta conduce o formulă fără PSD și fără oameni asociați politic cu social-democrații.

UDMR, partidul care lasă cele mai multe uși deschise

UDMR pornește oficial de la aceeași propunere ca PNL și USR: Siegfried Mureșan premier. Spre deosebire de cele două partide, Uniunea a arătat însă că este dispusă să analizeze și alte variante după desemnarea făcută de Nicușor Dan.

Tánczos Barna a declarat că un premier tehnocrat este o variantă posibilă și că UDMR ar putea ajuta chiar la învestirea unui guvern minoritar PSD, fără ca Uniunea să facă neapărat parte din Executiv.

Tánczos Barna

Există însă o condiție categorică: AUR să nu facă parte din majoritatea respectivă și nici sprijinul decisiv să nu provină de la un grup desprins formal din AUR.

UDMR nu dorește nici alegeri anticipate și consideră că partidele trebuie să facă un compromis pentru instalarea rapidă a unui Guvern.

Tocmai această flexibilitate face ca voturile UDMR să fie importante în aproape toate scenariile de compromis aflate acum pe masa Cotroceniului.

AUR: ori intră la guvernare, ori anticipate
AUR are o poziție radical diferită de cea a partidelor care negociază cu președintele.

Pe 30 august, Consiliul Național de Conducere al partidului a adoptat în unanimitate o rezoluție prin care cere alegeri parlamentare anticipate, susținând că actuala configurație parlamentară nu mai poate genera o majoritate stabilă.

George Simion a reafirmat apoi că AUR nu va vota niciun Guvern fără ca partidul să facă parte din formula de guvernare. În negocierile anterioare, liderul AUR susținuse și că partidul va vota doar un premier propus de AUR.

George Simion

Astfel, voturile AUR nu pot fi considerate, în acest moment, un sprijin disponibil pentru un guvern PSD, PNL-USR-UDMR sau pentru un tehnocrat fără o negociere politică mult mai amplă.

De ce nimeni nu are, deocamdată, cele 233 de voturi

Problema fundamentală a desemnării nu este găsirea unui nume, ci construirea unei majorități.

PSD poate porni de la propriile 127 de voturi, dar are nevoie de sprijin suplimentar consistent. PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan, dar formula lor nu dispune singură de cele 233 de voturi necesare.

În jurul acestor blocuri se află grupurile parlamentare mai mici, parlamentarii neafiliați și reprezentanții minorităților naționale, ale căror voturi pot deveni decisive pentru orice guvern minoritar.

Această aritmetică explică de ce Nicușor Dan ia în calcul o soluție din afara confruntării directe Grindeanu–Mureșan: un candidat independent, suficient de acceptabil pentru mai multe tabere încât să spargă actualele linii de veto.

După eșecul primei desemnări, Eugen Tomac, care și-a retras mandatul înaintea votului, și respingerea în Parlament a Guvernului propus de Adrian Veștea, viitoarea nominalizare va fi a treia încercare a președintelui de a instala un Executiv cu puteri depline. Cabinetul Veștea a obținut doar 189 de voturi din cele minimum 233 necesare.