Luminița Nagy, șefa CJAS Constanța, face lumină în scandalul contractelor de furnizare a serviciilor medicale cu Armonia. Video

Directorul general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate, Luminița Nagy, a declarat, în cadrul unui interviu exclusiv pentru Replica de Constanța, că la nivelul județului nostru sunt cheltuiți anual aproximativ 300 de milioane de euro pentru serviciile de sănătate. Aceasta a mai spus că, în prezent, se află în contract cu CJAS 40 de unități sanitare, din care 11 sunt de stat. Luminița Nagy a mai spus că, în ceea ce privește noile reglementări privind co-asigurații, la nivelul județului Constanța sunt peste 5.000 de persoane care și-au plătit voluntar asigurările de sănătate. Directorul general al CJAS a mai precizat că toți cetățenii români care au contracte de muncă în alte state al Uniunii Europene beneficiază de asigurări de sănătate în România, având nevoie doar de completarea unui formular pus la dispoziție de angajatorul din țara unde are contractul, pe care să îl depună completat la CJAS. În ceea ce privește situația medicilor de familie în județul Constanța, Luminița Nagy a afirmat că sunt zone care pot fi mult mai bine acoperite. 

Robert Nenciu, Luminița Nagy

CJAS nu este autoritate de reglementare

Directorul general al CJAS Constanța, a făcut precizări referitoare la conflictul cu Asociația Evaluatorilor de Servicii Medicale (AESM), care a solicitat public clarificări din partea conducerii Casei Județene de Asigurări de Sănătate Constanța cu privire la modul în care instituția a încheiat și derulat contracte de furnizare a serviciilor medicale cu Spitalul Armonia Constanța.

„Am clarificat deja aspectele cu privire la care am fost interpelați prin acel comunicat, prin punctul de vedere formulat de Casa de Asigurări de Sănătate. Spitalul Privat Armonia, la momentul contractării, avea toate documentele necesare, întocmai ca toate celelalte unități sanitare. Pentru claritate, doresc să precizez că nu am făcut rabat de la regulile prevăzute în actele normative pentru nimeni, nici măcar pentru acest furnizor. Practic, este vorba despre servicii medicale decontate conform contractelor și documentelor existente. Casa Județeană nu este un organ care emite autorizații de funcționare sau alte tipuri de autorizații. Casa de Asigurări nu este autoritatea de reglementare. Aceasta reprezintă asiguratul în relația cu furnizorii de servicii medicale și achită contravaloarea serviciilor contractate și oferite asiguraților în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Casa de Sănătate este, așadar, reprezentantul asiguratului. Din punct de vedere legal, lucrurile sunt destul de clare”, a declarat directorul general al CJAS, Luminița Nagy.

Luminița Nagy a mai declarat că toate clarificările privind solicitările AESM au fost făcute. Ea a precizat că CJAS nu este o instituție de reglementare și că raporturile CJAS sunt doar cu asigurații. În acest sens ea a afirmat că, după intrarea în vigoare a noilor reglementări, peste 5.000 de constănțeni au ales să își plătească individual la ANAF asigurările de sănătate pentru a putea beneficia de servicii medicale gratuite.

Peste 5.000 de constănțeni și-au plătit individual asigurările de sănătate

Legat de constănțenii care nu și-au plătit individual asigurările de sănătate... „Este vorba despre asigurații care nu mai pot beneficia de servicii medicale gratuite. Începând cu data de 1 august, au intrat în vigoare modificări legislative privind categoriile de asigurați scutite de plata contribuției până la acel moment. Dacă până la 1 august existau, potrivit Legii nr. 95, 19 categorii de asigurați scutiți de plata contribuției, aceste categorii au fost revizuite. O parte dintre asigurații care beneficiau de asigurare de sănătate fără plata contribuției au fost nevoiți să achite contribuția la asigurările sociale de sănătate. Pentru unele dintre aceste categorii, contribuția s-a reținut la sursă.

Este vorba, de exemplu, despre beneficiarii unor venituri plătite prin entități publice — pensii (pentru partea care depășește 3.000 lei), ajutor de șomaj și alte tipuri de venituri. În ceea ce privește coasigurații — adică persoanele fără venituri care erau asigurate prin intermediul unei persoane aflate în întreținerea căreia se găseau (soț, soție sau părinți fără venituri) — este important de precizat că minorii nu puteau fi coasigurați.

Astfel, puteau fi coasigurați doar soțul, soția sau părintele fără venituri, cu condiția prezentării dovezii că nu realizează venituri. Acești coasigurați erau declarați de persoana care îi avea în întreținere la angajator și raportați ca atare în declarațiile acestuia. După modificările legislative, aceste persoane au rămas fără acest tip de asigurare și a fost necesar să se asigure în nume propriu. Tranziția s-a desfășurat pe parcursul lunii august; deși nu mai erau asigurați, ei au beneficiat de servicii medicale pe toată durata lunii respective.

A fost nevoie ca acești oameni să se prezinte la ANAF, să completeze declarația unică, să plătească o parte din contribuție și astfel să redevină asigurați. Acesta a fost fenomenul. Pentru a facilita accesul la servicii medicale, am încurajat transmiterea declarațiilor către casele de asigurări prin toate canalele de comunicare, inclusiv e-mail. Am făcut și anunțuri la punctele ANAF unde se putea depune declarația, indicând adresele de e-mail ale caselor de asigurări.

La solicitarea președintelui CNAS, toate casele teritoriale de asigurări de sănătate au prelungit programul de lucru până seara, timp de mai mult de o lună, pentru a asigura procesarea rapidă a declarațiilor și pentru ca oamenii să poată beneficia cât mai repede de statutul de asigurat. Există și o statistică: aproximativ 5.000 de persoane s-au asigurat prin plată directă în nume propriu, iar în jur de 400 de persoane au fost asigurate de către cei care le au în întreținere. Asigurarea poate fi plătită fie în nume propriu, fie de persoana care realizează venituri și are în întreținere un membru de familie. În total, aproximativ 5.500 de persoane s-au asigurat. Am pregătit și câteva cifre: la data de 30 iunie aveam 15.400 asigurați, iar în prezent avem 21.000.

Video 1:

Aceștia reprezintă contribuabili care aduc venituri suplimentare la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, ceea ce este foarte important. În final, este esențial că oamenii au înțeles importanța acestei asigurări și faptul că trebuie să își plătească singuri contribuțiile. Plata se face parțial acum, iar diferența se achită până la 25 mai anul viitor, prin ANAF. Știu că, la completarea declarației, se plătește o parte din sumă. Persoanele respective se asigură la nivelul a șase salarii minime brute, achitând 10% din valoarea acestor șase salarii. Aceasta este suma totală, iar în schimb beneficiază de asigurare medicală pentru un an”, a spus Luminița Nagy.

Luminița Nagy

Cum beneficiază de asigurări de sănătate în România cei cu contracte în altă țară

„Cred că sunt multe aspecte importante pe care ar trebui să le cunoască — nu doar navigatorii, ci toți cei care lucrează în străinătate. Pentru toți cei care au angajatori și plătesc contribuții de sănătate în state din Uniunea Europeană, din Spațiul Economic European sau din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord — mai exact, pentru cei care lucrează cu forme legale în aceste țări — există posibilitatea de a obține de la autoritatea de sănătate competentă din statul respectiv, prin intermediul angajatorului, un formular european numit E106 sau S1.

Acest formular le conferă dreptul la servicii medicale în România, în aceleași condiții ca și asiguraților români, urmând ca decontarea serviciilor între state să se realizeze prin intermediul caselor de asigurări. Așadar, nu există nicio problemă privind decontarea. Ei trebuie doar să solicite, prin angajator, aceste formulare europene și să le transmită la casele de asigurări de sănătate pentru a fi luați în evidență. Există registrul informatic de evidență a asiguraților. Ei devin asigurați ai statelor respective, iar noi le recunoaștem dreptul la servicii medicale, realizând operațiunile de decontare pe baza acordurilor dintre statele membre.

Așa cum recunoaștem dreptul la libera circulație și dreptul de a munci în Spațiul Economic European, recunoaștem și dreptul la servicii medicale, pentru persoanele care contribuie la sistemul de sănătate al unui stat membru. Operațiunile de decontare sunt realizate de autoritățile competente, prin punctul național de contact desemnat. Trebuie menționat că „a fi asigurat” nu înseamnă neapărat că persoana respectivă a beneficiat de servicii medicale. Pe noi ne interesează mai ales acele persoane pentru care derulăm efectiv operațiuni de decontare, de emitere de facturi și de recuperare a sumelor aferente”, a afirmat directorul CJAS.

Video 2:

45 de milioane de lei plătește CJAS celor 40 de unități sanitare din județ

„În prezent, avem 40 de unități sanitare contractate cu Casa de Asigurări din județul Constanța. Dintre acestea, 11 sunt unități sanitare publice, iar restul — private. O parte dintre ele acordă doar servicii de spitalizare de zi, iar altele oferă și servicii de spitalizare continuă. Serviciile de spitalizare continuă sunt acordate în limita numărului de paturi aprobate la nivelul județului. Suma decontată fiecărui spital este stabilită pe baza unei formule matematice prevăzute de actele normative.

În ceea ce privește spitalizarea de zi, decontarea se face în funcție de capacitatea fiecărei unități, de programul de lucru și de numărul de medici. Aceasta se plătește „la nivel realizat”, scopul fiind acela de a încuraja spitalizarea de zi în detrimentul celei continue, deoarece spitalizarea continuă implică și costuri suplimentare — cazare, alimentație, utilități etc.

Astfel, pentru a stimula spitalizarea de zi, aceasta a fost și va fi decontată până la sfârșitul anului la nivel realizat, respectând, bineînțeles, actele normative în vigoare. A fost deja publicată o modificare a Legii nr. 95, care va fi implementată începând cu 1 ianuarie 2026, în contractele aplicabile. Așteptăm preluarea prevederilor din lege în contractul-cadru, pentru a vedea cum se aplică în practică. Este clar, însă, că se va reveni la decontarea spitalizării de zi până la concurența valorii contractate.

Perioada în care furnizorii au fost decontați la nivel realizat ne-a oferit o imagine mult mai clară asupra capacității reale de acordare a serviciilor medicale, lucru pe care nu îl aveam înainte, când decontam doar la nivelul valorilor contractate. Acum, după ce am decontat la nivel realizat începând cu trimestrul IV 2023, avem date exacte și putem face o analiză completă. Practic, se va reveni la sistemul de contractare, inclusiv pentru spitalizarea de zi, dar pe baza unei medii a serviciilor efectiv realizate în ultimii ani. Dacă nu vom putea contracta integral, din cauza resurselor limitate, vom acorda fiecărei unități un procent din media serviciilor realizate în această perioadă.

Această măsură se înscrie în spiritul economiilor bugetare promovate în toate domeniile publice. Se urmărește revenirea la decontarea la valoarea contractată, pentru a evita tendința unor furnizori de a raporta artificial servicii de spitalizare de zi — uneori pentru cazuri care ar necesita doar o consultație și câteva analize — deoarece acestea sunt mai bine plătite decât consultațiile în ambulatoriu.

O spitalizare de zi presupune consultația inițială, efectuarea investigațiilor, consultația finală, tratamentul și, eventual, urmărirea pacientului. În esență, se obține același rezultat ca în cazul unei consultații în ambulatoriu urmată de analize, însă costurile unei spitalizări de zi sunt de aproximativ patru ori mai mari decât cele din ambulatoriu. Trebuie să privim și spre resurse, pentru că aceasta este direcția actuală la nivel național. În jur de 45 de milioane de lei se cheltuiesc lunar pentru spitale. Au fost luni cu 48 de milioane, altele cu 43, în funcție de context. Media este, așadar, de aproximativ 45 de milioane de lei, doar pentru spitale.

Trebuie avut în vedere că județul Constanța are o reprezentare complexă a serviciilor medicale, fiind un județ bine dezvoltat, care oferă o gamă largă de servicii adresate nu doar locuitorilor săi, ci și celor din județele limitrofe. De asemenea, trebuie luată în calcul activitatea spitalelor și secțiilor cu adresabilitate crescută pe timpul verii — de exemplu, structurile de urgență și cele de boli infecțioase — care deservesc pacienți din toată țara. În sezonul estival, populația județului aproape se dublează, iar toate aceste servicii suplimentare se reflectă în cheltuielile noastre, fiind înregistrate la nivelul județului Constanța. Spitalele nu se adresează doar asiguraților din Constanța”, a mai spus Luminița Nagy.

Robert Nenciu, Luminița Nagy

Peste 6.000 de concedii medicale mai puțin, de la modificarea legislației

„Nu știm exact dacă au renunțat, dar putem spune că, în trimestrul al treilea, numărul concediilor medicale a scăzut semnificativ. Conform statisticilor, față de aceeași perioadă a anului 2024, am înregistrat o scădere de la 21.000 de concedii medicale la 15.000. Deci, da, numărul concediilor medicale a scăzut. Nu avem însă o imagine completă asupra sumelor, pentru că datele se centralizează după depunerea cererilor de decontare de către angajatori, în termen de 90 de zile de la luna în care s-au plătit concediile. Practic, salariatul depune certificatul medical la angajator, angajatorul îi plătește indemnizația, iar apoi solicită recuperarea sumelor de la Casa de Asigurări.

Pentru că nu am finalizat încă toate rambursările pentru trimestrul al treilea și mai avem întârzieri la plata concediilor medicale, nu deținem încă o imagine completă în cifre. Până la sfârșitul anului însă, vom avea o situație clară pentru trimestrul III, iar ulterior, la întocmirea raportului anual, și pentru semestrul al doilea — chiar dacă nu vor fi toate plățile efectuate, vor fi cel puțin calculate și evidențiate ca obligații de plată. Astfel vom putea analiza și impactul financiar total”, a mai declarat Luminița Nagy.

Există localități în județul Constanța care au nevoie de medici de familie

„Relațiile noastre instituționale cu furnizorii de servicii medicale, inclusiv medicii de familie, sunt, în general, foarte bune. Excludem momentele izolate de tensiune, inerente într-un sistem atât de complex. Avem întâlniri frecvente, inclusiv trimestriale, de obicei online, în cadrul cărora răspundem la toate întrebările și clarificăm situațiile apărute.

Colaborăm activ pentru fluidizarea relației dintre medicina de familie și ambulatorii și încercăm să fim mereu proactivi și aproape de furnizori. Nu există tensiuni majore cu medicii de familie. Cele mai multe dificultăți semnalate de aceștia țin de funcționarea sistemului informatic, întrucât la cabinetele medicilor de familie adresabilitatea este mare. Există perioade în care sistemul se încarcă excesiv sau devine temporar indisponibil — cum s-a întâmplat, de exemplu, la sfârșitul lunii octombrie.

Aceasta este principala sursă de nemulțumire. În rest, activitatea medicilor de familie se desfășoară normal, iar acoperirea la nivelul județului este relativ bună. Există, totuși, localități deficitare. Medicina de familie se contractează diferit față de celelalte servicii medicale, iar ori de câte ori un medic dorește să își deschidă cabinetul într-o zonă deficitară și îndeplinește condițiile legale, deschidem perioada de contractare pentru a-l sprijini. Medicii care se stabilesc în astfel de localități primesc, pentru primele șase luni, o indemnizație calculată la nivelul unei liste medii de pacienți — un fel de venit de sprijin — până la formarea propriei liste de asigurați.

De asemenea, există și posibilitatea deschiderii de puncte de lucru în localitățile deficitare, pentru a asigura o acoperire mai bună. În prezent, la nivelul județului Constanța, există mai multe zone neacoperite. Sunt, în general, localități mici, dar există și câteva orașe unde mai este loc pentru un medic de familie. De exemplu, la Techirghiol există un loc disponibil. Este aproape de Constanța — chiar m-am uitat recent pe listă. Nu pentru că nu ar exista interes, ci pur și simplu pentru că nu toți medicii doresc să profeseze în afara municipiului.

Noi, prin „deficitar”, nu definim o localitate în care nu există medici, ci una în care ar mai fi loc. Luăm populația de la ultimul recensământ, o împărțim la 1.800 — care reprezintă o listă optimă — și astfel stabilim, prin rotunjire, numărul optim de medici de familie pentru acea localitate. Așadar, la Techirghiol ar mai fi loc. La fiecare etapă de contractare, chiar dacă există o singură solicitare, actualizăm întreaga listă, pentru ca aceasta să fie mereu deschisă, în ideea de a atrage medici interesați să vină. Depinde însă foarte mult de implicarea locală — de oferirea unor spații, concesiuni avantajoase, amenajări corespunzătoare. Contează enorm implicarea autorităților locale în a atrage și așeza medici.

Am avut multe situații în care am văzut primari extrem de implicați, care au venit efectiv cu medicul de mai multe ori până au reușit să-l stabilească acolo. „Omul sfințește locul”, știți cum se spune. Primarul nu trebuie neapărat să bată pe la uși, dacă a creat în localitatea lui condițiile potrivite și dorința medicului de a se stabili acolo se întâlnește cu aceste condiții. El trebuie doar să creeze cadrul funcțional și omul va veni.

Există și localități unde nu se manifestă interes. „Omul sfințește locul” — și fiecare om are prioritățile lui. Totuși, vorbim de sate aparținătoare unor comune unde, chiar dacă nu există medic stabilit, există unul la 3 kilometri distanță. Nu avem localități deficitare în sensul în care accesul la servicii medicale să fie dificil sau imposibil. Chiar dacă nu există medic așezat permanent, există puncte de lucru deschise, iar medicii de familie din localitățile apropiate vin periodic pentru consultații, rețete și alte servicii.

Județul este bine reprezentat din punctul de vedere al medicilor de familie, mai ales pentru că infrastructura rutieră permite deplasarea ușoară și există mobilitate. Dar, desigur, mai este loc. Medicina de familie, din păcate, nu mai este o specialitate foarte atractivă — o preocupare prezentă și la nivel național. Mulți dintre medicii de familie actuali au o vârstă înaintată, iar tinerii nu prea se îndreaptă spre această specialitate.

Probabil nu este o specializare considerată „dezirabilă”, și, pe de altă parte, tinerii își doresc să înceapă direct în orașe mari. Noi am fost crescuți altfel, dar generațiile noi își doresc, încă de la început, să se stabilească în Constanța sau în alte centre mari. Se zice „20 de kilometri” — pare simplu, dar e complicat în realitate. Există o preocupare reală, pentru că mulți medici de familie au o vârstă înaintată și nu știm cum se va asigura, pe viitor, continuitatea medicinei de familie”, a mai spus directorul general al CJAS.

Video 3:

Cu ce vine nou sistemul de asigurări de sănătate în 2026

„Noutățile anului 2026. Cu siguranță — un sistem informatic nou. Este vorba despre un sistem informatic care se realizează acum prin PNRR și pe care îl așteptăm cu toții. Va avea funcționalități noi, sperăm noi, cu integrarea completă a informațiilor medicale pentru fiecare pacient, la simpla introducere a cardului de sănătate.

Astfel, medicul va avea acces la istoricul medical al pacientului — un context pe care nu toți pacienții îl pot descrie corect, fie pentru că nu îl înțeleg, fie pentru că nu își amintesc tratamentele urmate sau pentru că nu au documentele la ei. Se va reduce timpul alocat activităților administrative de raportare, astfel încât actul medical propriu-zis să însemne mai mult timp pentru pacient. Transmiterea electronică a datelor se va face rapid, „dintr-un clic”, cu o capacitate mult mai mare de preluare a informațiilor.

Probabil că va exista și o nouă formă de contractare, însă este prea devreme să vorbim despre ea. Nu știm cum va evolua legislația și nici cum vor arăta bugetele. Totuși, trebuie să fim conștienți cu toții de un lucru: sănătatea costă. Nu putem primi servicii fără ca cineva să plătească pentru ele. Doar în județul Constanța, valoarea serviciilor medicale pe parcursul unui an se ridică la aproximativ 300 de milioane de euro. Da, ați auzit bine — 300 de milioane de euro anual. Casa de Asigurări de Sănătate Constanța este instituția cu cel mai mare buget din județ. Banii există în sistemul de sănătate, însă direcționarea lor poate fi, desigur, îmbunătățită.

Oamenii trebuie să înțeleagă că sănătatea costă, dar prevenția nu costă mult. Nu costă aproape nimic un screening anual, efectuat prin intermediul medicului de familie — serviciu pe care îl recomandăm tuturor. Există programe și fonduri dedicate pentru prevenție, inclusiv pentru persoanele neasigurate. Se pot face analize de prevenție până la stabilirea unui diagnostic, ceea ce este foarte important. Cei care sunt preocupați de sănătate au posibilitatea de a face aceste controale în cabinetele medicilor de familie, chiar dacă nu sunt asigurați. Aici, însă, ne lipsește educația pentru sănătate. Trebuie să recunoaștem că nu o avem și că este nevoie să o formăm, începând de la vârste mici.

Dacă am începe astăzi educația pentru sănătate la grupa zero, am vedea rezultatele peste 10–12 ani, în generații care înțeleg importanța controalelor anuale și adoptă comportamente preventive. Pe termen lung, poate ar fi util să gândim și o bonificare pentru cei care își fac regulat analizele, sub forma unei reduceri la contribuțiile de sănătate. Soluțiile există — trebuie doar aplicate”, a explicat Luminița Nagy.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.