Măcelul Companiilor de Stat: Guvernul taie în carne vie și trimite la lichidare "găurile negre" ale României
Măcelul Companiilor de Stat: Guvernul taie în carne vie și trimite la lichidare "găurile negre" ale României
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestGuvernul a decis, în sfârșit, să închidă robinetul prin care banii publici se scurgeau fără rușine în companii de stat neperformante. După ani întregi de pierderi colosale și management incompetent, lista societăților care urmează să fie lichidate este aproape finalizată. Vorbim despre o realitate crudă: statul a întreținut artificial firme falimentare pe spinarea contribuabililor. Acum, Guvernul anunși ca jocul s-a terminat, iar „gaura neagră” trebuie astupată cu orice preț.

„S-a terminat boieria”. Guvernul pregătește tăierea în carne vie
Săptămâna aceasta, Guvernul finalizează lista companiilor de stat care au funcționat ani la rând ca niște pompe de înghițit bani publici. În jur de 50 de entități urmează să fie trimise direct la „execuție” administrativă, după o lungă perioadă de avertismente ignorate și rapoarte care au fost lăsate să prindă praf. Prioritatea este limpede: stoparea risipei sistematice.

Printre cele mai sonore nume trecute pe radarul lichidărilor se numără CFR Marfă, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA și Complexul Energetic Valea Jiului. Luate la bani mărunți, multe dintre acestea nu au niciun rol strategic, dar acumulează pierderi amețitoare. Dacă nu au utilitate, vor dispărea – atât de simplu.
Inițiativa anunțată de Guvern surprinde doar prin întârzierea ei. Timp de ani de zile, aceste companii au fost ținute în viață artificial, ca niște pacienți conectați la aparate pe banii contribuabililor. Cu fiecare nouă injecție financiară, deficitul creștea, iar performanța scădea. Este tabloul unei administrații care a permis un hău financiar să se tot adâncească.

În mod ironic, în tot acest tablou sinistru, CFR Călători reușește să scape temporar de măcel, grație unui artificiu legislativ cel puțin discutabil. O scăpare „miraculoasă”, dar care nu va putea dura la nesfârșit. Cu toate acestea, subvențiile acordate CFR Călători sunt atât de mari încât i-au permis managerului Traian Preoteasa să se laude in februarie 2025 că ar fi adus compania “pe profit”.
„Gaura neagră” din buget: CFR Marfă, în centrul prăbușirii
Premierul Ilie Bolojan a spus-o fără menajamente: există companii de stat care sunt pur și simplu „o gaură neagră” pentru buget. CFR Marfă este exemplul perfect. Doar în ultimul an, compania a raportat pierderi de 328 de milioane de lei și datorii care depășesc un miliard. În ultimii cinci ani, găurile financiare însumează peste un miliard de lei – un eșec repetat și tolerat.
Mai nou, datele arată că datoriile totale au ajuns la 4,7 miliarde de lei. O cifră halucinantă, care explică de ce această companie este prima pe lista execuțiilor publice. Practic, CFR Marfă este simbolul clar al decăderii sistemului de management din companiile de stat.

Bolojan pune degetul pe rană: problema nu este doar presiunea europeană privind numirile transparente, ci faptul că ani întregi aceste companii au fost conduse de persoane care au avut drepturi nelimitate și responsabilități minime. Contracte de management blindate, zero criterii de performanță, sinecuri pe bandă rulantă – rețeta perfectă pentru faliment.
Premierul a cerut ministerelor să finalizeze numirile corecte și transparente, dar a recunoscut că mult mai urgentă este lichidarea companiilor care zac în colaps total. Săptămâna viitoare, lista neagră va fi făcută publică.
Explozia pierderilor: 2 miliarde de lei risipite de doar șapte companii
Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Termoenergetica București SA, Metrorex și Complexul Energetic Valea Jiului sunt doar câteva dintre companiile care împreună au produs pierderi uriașe – peste 2 miliarde de lei numai în 2024. Iar acest dezastru financiar se produce după ce aceste entități primesc anual subvenții masive.

La nivel național, 266 de întreprinderi de stat generează pierderi totale de 2,5 miliarde de lei. Este o radiografie brutală a incompetenței administrative, dar și a unei culturi instituționale bazate pe risipă și indolență.
Indiferent de protestele politice sau sindicale care vor urma, lichidarea acestor companii este inevitabilă. Statul nu își mai permite luxul de a alimenta fără sfârșit găurile prin care se scurg miliarde. Ce va urma după? Nimeni nu știe încă. Guvernul nu a prezentat soluții clare privind serviciile lăsate în urmă sau reorganizarea domeniilor afectate.
Dar un lucru este sigur: perioada în care companiile de stat puteau sta liniștite, sigure că vor fi salvate cu bani publici, s-a încheiat. În continuare nu știm cu certitudine ce se va întâmpla cu toți angajații care au contribuit, pasiv sau activ, la prăbușirea acestor giganti economici: cel mai probabil se vor infiltra, prin aceleași binecunoscute relații, în alte locuri călduțe din aparatul de stat, iar ciclul incompetenței va fi reluat fără rușine. Cu toate acestea, deși e o victorie mică, pentru moment măcar o parte din deficitul uriaș provocat de aceste companii va fi în sfârșit stopat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
12.1° Constanța 






.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)